În pofida promisiunilor electorale legate de reabilitarea termică integrală a blocurilor din Timişoara, se pare că nici cu fonduri guvernamentale, nici europene lucrurile nu se mişcă la Timişoara. Deşi s-au depus cereri pentru acordarea de finanţări europene pentru reabilitarea a 56 de blocuri la Timişoara, până acum municipiul nu a primit niciun leu, prin intermedierea şi bunăvoinţa Ministerului Dezvoltării, gestionar al programului de finanţare în România. În acelaşi timp, în oraşe precum Zalău s-au semnat deja şapte contracte de finanţare pentru reabilitări termice de blocuri.
Nici bani guvernamentali, nici europeni
Pe vremea marilor promisiuni din campania electorală, echipa ajunsă azi la cârma administraţiei locale îşi lua angajamente legate de continuare a reabilitării termice a blocurilor. Se plusa atunci, promiţându-se că, până la finalul mandatului noii echipe administrative, vor fi reabilitate termic aproape toate blocurile din Timişoara. Ca o continuare, anul trecut se preciza că au fost depuse proiecte în valoare de zece milioane de euro pentru reabilitări, dar până acum nu s-a primit niciun leu.
Iniţial, în 2012, se dădeau asigurări că se vor găsi fonduri guvernamentale pentru reabilitările termice de la Timişoara şi se dădeau şi cifre, scoase, nu se ştie de unde – „între şapte şi opt milioane de euro”, doar pentru blocurile din municipiu.
Între timp, după duşul rece primit de administraţia locală, la începutul lui 2013, când Timişoara nu a primit, la votarea bugetului, niciun leu, pentru nicio investiţie majoră, s-a început să se uite promisiunile legate de „iminenta” reabilitare a blocurilor din zone precum bulevardul Take Ionescu, Calea Aradului şi Calea Şagului.
În sfârşit, a venit ca un colac de salvare vestea că se pot face reabilitări termice şi din fonduri europene, prin programul de creştere a eficienţei energetice a locuinţelor. Astfel, României i s-au pus la dispoziţie 350 de milioane de euro din fonduri europene pentru reabilitarea termică a blocurilor. Gestionar sau administrator de program era şi este şi acum Ministerul Dezvoltării, al celebrului vicepremier Liviu Dragnea. La Timişoara se făceau cu această ocazie noi promisiuni, spunându-se că vor fi mai mult ca sigur reabilitate termic peste 200 de blocuri, prin acest program de finanţare europeană. Până la urmă, totul s-a rezumat la cinci cereri de finanţare, depuse la timp, pentru 56 de blocuri din municipiu. Se mai spunea atunci că regula de finanţare e clasica „primul venit, primul servit”, şi că, atâta vreme cât Timişoara a depus ofertele la timp, edilii locali nu mai trebuiau decât să aştepte cele zece milioane de euro, aferente acestor proiecte depuse.
Aşteptarea s-a prelungit, însă, şi, până în momentul de faţă, Timişoara nu a primit niciun leu, deşi banii nu erau daţi de la buget, nu erau proprietatea Ministerului Dezvoltării, şi ar fi trebuit acordaţi, fără discriminări, proiectelor depuse. „Proiectele sunt depuse şi sunt evaluate. Au mai fost anumite cereri suplimentare şi acum aşteptăm să se dea undă verde pentru finanţare, ca să putem organiza apoi licitaţiile pentru lucrările efective. În mod sigur, acestea vor începe în 2014”, declara primarul Nicolae Robu, anul trecut.
Zalăul, fruntaş pe ţară
Se pare însă că nici de această dată asigurările şi optimismul reprezentanţilor administraţiei locale nu prea s-au potrivit cu reacţiile de pe plan central.
Astfel, ca lucrurile să fie foarte clare, Federaţia Asociaţiilor de Locatari a făcut o solicitare de informaţii publice Ministerului Dezvoltării, cu privire la proiectele depuse, şi contractele semnate, până acum, la nivel de ţară. Conform situaţiei care i-a fost trimisă de către Ministerul Dezvoltării, cu cererile pentru cele 56 de blocuri care se doresc a fi reabilitate termic cu bani europeni, Timişoara este în clasamentul municipiilor cu cele mai multe cereri, fiind devansată doar de Craiova şi Slatina.
Însă se pare că numărul de cereri nu are nicio legătură cu aprobarea şi semnarea de contracte. După cum, conform declaraţiilor conducerii Primăriei Timişoara, care spun că proiectele au fost depuse la timp, nu prea pare să aibă nicio legătură cu regula „primul venit, primul servit”.
Şi aceasta pentru că au fost aprobate finanţări şi au fost semnate contracte cu o serie de municipii din România, printre care nu se regăseşte Timişoara. Zalăul e vedeta listei, cu şapte contracte de reabilitări de blocuri semnate. Mai apar în listă, cu contracte semnate, deci, ca beneficiari de fonduri, Satu Mare, Bistriţa, Botoşani, Cluj-Napoca şi Oradea.
„La Timişoara, deşi s-au depus proiectele la timp, nu s-a semnat nici măcar un contract de finanţare. Aceasta, în condiţiile în care sunt destule oraşe la care s-au aprobat finanţările pentru reabilitare termică. Să se depună cereri pentru 56 de blocuri şi să nu se primească niciun leu mi se pare foarte ciudat. Conducerea Primăriei Timişoara susţine că se mai aşteaptă ceva clarificări. Sperăm să nu constatăm şi pe parcursul acestui an că se aprobă finanţări şi se semnează contracte pentru alte oraşe, iar Timişoara nu primeşte, din nou, niciun leu”, spune Petru Olariu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Locatari Timişoara.
700 de asociaţii de locatari, în aşteptare
La Timişoara, mai puţin de 10% dintre blocurile programate pentru reabilitare termică au şi fost izolate. Din lipsă de bani, doar 64 de imobile au fost anvelopate. Alte 700 de asociaţii de locatari aşteaptă finanţare de la Guvern sau de la Uniunea Europeană, de mai bine de trei ani.
Lucrările la cele 64 de blocuri reabilitate termic au costat aproape 30 de milioane de lei. Jumătate din sumă provine de la bugetul de stat, 30% au pus autorităţile locale, iar asociaţiile de locatari au contribuit cu 20% din bani.
Indiferent că vor fi ajutate de Primărie sau de fondurile venite de la Uniunea Europeană, asociaţiile de locatari trebuie să vină în continuare şi cu o contribuţie proprie. Aceasta va varia între 20% şi 30% din costul total.
În 2012, după alegerile locale, Primăria Timişoara a aprobat deja o hotărâre prin care s-a definitivat o listă de 238 de imobile, de pe principalele artere ale oraşului, pentru care se doreşte accesarea de fonduri nerambursabile pentru reabilitare. Dintre acestea au mai rămas cu proiecte doar cele 56 de blocuri, aflate în analiză la Ministerul Dezvoltării. Au fost luate în vizor blocuri de pe Căile Aradului, Torontalului, Sever Bocu, Martirilor, de pe bulevardele Liviu Rebreanu, Sudului, Take Ionescu, Simion Bărnuţiu, 16 Decembrie 1989, din Pieţele Mărăşti, Victoriei şi de pe strada Mareşal Constantin Prezan.
Pe lista celor 238 de imobile inventariate pe principalele artere ale urbei, aprobată de Consiliul Local, se regăsesc şi 100 de blocuri cu menţiunea “fără solicitare”, semn că asociaţiile de proprietari nu şi-au manifestat dorinţa de a intra în programul de reabilitare termică.
Refuzul proprietarilor de a demara reabilitări termice pare să fi iritat conducerea Primăriei care susţinea atunci că s-ar putea ajunge inclusiv la amendarea proprietarilor refractari. Reprezentanţii Federaţiei Asociaţiei de Locatari Timişoara precizau însă că nu există bază legală pentru un astfel de demers.
Banii aferenţi programului de reabilitare termică a blocurilor, recuperaţi foarte greu
Cu ocazia unui control făcut la Primăria Timişoara, inspectorii Curţii de Conturi au remarcat şi recuperarea deficitară a sumelor aferente programului de reabilitare termică a blocurilor. Inspectorii au recomandat Primăriei Timişoara continuarea demersurilor pentru recuperarea integrală a sumelor datorate de asociaţiile de proprietari aferente cotei de 20% din valoarea lucrărilor de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe, inclusiv prin acţionarea în instanţele abilitate.
Problema acestor sume este mai complicată, însă. Potrivit legii, asociaţiile de proprietari de la imobilele la care au fost demarate lucrări de reabilitare se obligau să achite 20% din contravaloarea lucrărilor prestate. Problema e că, în stilul clasic al multor antreprenori care lucrează cu statul, devizele pentru unele lucrări de reabilitare termică au fost umflate.
În cazul unor reabilitări din zona străzii Mureş, de exemplu, au existat divergenţe legate de costul final al lucrării. Mai precis, în baza contractului iniţial, Primăria şi Asociaţia de Locatari conveneau cu antreprenorul asupra unei sume clare, care să acopere cheltuielile de reabilitare. Ulterior, firma executantă mai făcea nişte lucrări suplimentare care nu erau prevăzute în devizul iniţial. Evident, în aceste situaţii, preţul stabilit la început creştea, în unele cazuri destul de mult. De aceea, o serie de asociaţii de locatari au spus că nu plătesc acele lucrări, de care nu au nevoie, şi care au fost făcute fără acordul. Abia din 2012 Primăria Timişoara a decis ca pe viitor să nu mai permită efectuarea niciunei lucrări suplimentare, pe contractele de reabilitare termică, decât dacă sunt aprobate de Consiliul Local şi asociaţia de locatari. Iniţiativa era, însă, tardivă.
Ultimele comentarii