Cine conduce lumea? Unde se învață să devii politician? Unde înveți să fii lider? Care este motivația pentru care liderii intră în politică? Are România lideri vizionari, capabili și puternici care să fie în stare să ridice națiunea? Ce model de leadership este încurajat în arena publică? Au fost întrebări la care, la Timişoara, s-a încercat găsirea unui răspuns, în cadrul Congresului de Leadership Politic.

“Păcatul de neiertat al liderilor politici este ipocrizia”

Evenimentul a avut loc la Centrul Regional de Afaceri Timișoara Congresul de Leadership Politic, un eveniment derulat la inițiativa senatorului liberal de Timiș Ben-Oni Ardelean, secretar al Comisiei de Politică Externă al Senatului. Tematica aleasă de organizatori pentru Congresul de Leadership Politic a fost “Excelență și responsabilitate în arena publică”, manifestarea reunind lideri din domenii diverse ale arenei publice: politică, administrație, afaceri, educație, ONG-uri și mass-media.

În total, potrivit estimărilor organizatorilor, peste 250 de persoane au asistat la sesiunile de comunicări publice și la cele opt workshop-uri susținute în a doua parte a zilei, pe teme legate de legitimitatea și reprezentarea partidelor politice în contextul contemporan, reinterpretarea obiectivelor și valorilor în abordarea politică, modelele contemporane în managementul politic, redefinirea culturii politice, etică și pragmatică în leadership-ul politic, comunicarea politică și leadership.

Invitații primei ediții a Congresului de Leadership Politic au fost actualul director al S.I.E., Teodor Meleșcanu, analistul politic Cristian Pârvulescu, decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul S.N.S.P.A., expertul american în comunicare Larry Ross, preşedinte al Companiei Larry A. Ross Communications, fostul ministru al Culturii, senatorul liberal Daniel Barbu, Vasile Boari, profesor universitar la Universitatea “Babeş Bolyai”, din Cluj Napoca, Georgeta Gavrilă, secretar general în Ministerul Economiei, edilul Timișoarei Nicolae Robu, dar și reprezentanți ai mediului academic din Timișoara și cadre didactice din cadrul Universității de Vest din Timișoara.

Referindu-se la semnificația și la obiectivele propuse pentru această primă ediție a Congresului de Leadership Politic derulată la Timișoara, inițiatorul proiectului, senatorul liberal Ben-Oni Ardelean a apreciat că evenimentul poate rămâne un punct de referință în ceea ce privește perspectiva dobândită asupra sferei publice, politică și leadership. Și a adăugat că o caracteristică principală a întrunirii a fost networking-ul, întrucât “este esențial ca oamenii de bine să construiasă o Românie modernă, prosperă și puternică”.

Analistul politic Cristian Pârvulescu a ales să aibă un discurs legat de rolul politicii în viața noastră, “pentru că altfel lăsăm celor care ne conduc posibilitatea să ne manipuleze”. Acesta a opinat că politicienii de astăzi se uită prea mult în sondajele de opinie şi prea puţin la ceea ce trebuie de făcut.

Invitatul special al evenimentului, Larry Ross s-a referit la schimbările politice petrecute după căderea comunismului corelându-le cu universul de așteptare și cu aspirația către normalitate: “Liderii trebuie să aibă calitatea de a ridica o națiune. Dacă vrei să fii un lider care să aduci un impact în lumea ta, în diferite zone, trebuie să ai integritate în rolul pe care ți l-ai asumat. Păcatul de neiertat este ipocrizia, să acționezi împotriva unui set de valori pe care nu îl respecți. A doua calitate a unui lider este siguranța personală, emoțională, care înseamnă să accepți și să știi cine ești. A treia calitate a unui lider este simțul prioritizării, puterea de a separa lucrurile importante de cele neimportante. Așadar, un lider trebuie să aibă credință și valori, iar ce spune să și facă”. 

Daniel Barbu a completat, în discursul său, o calitate în plus pentru un lider: să aibă puterea de a privi realitatea în față și de a și spune concret care este realitatea.Iar  Vasile Boari i-a sfătuit, la rândul său, pe politicieni să învețe de la marii maeștrii ai politicii.

“Fiecare ministru consideră că reforma începe cu el”

Despre necesitatea de a se genera dezbateri pe diverse teme, proiecte și idei de interes, în medii alternative mediului politic, s-a discutat, de altfel, la workshop-ul susținut de directorul Serviciului de Informații Externe, Teodor Meleșcanu, care a fost secondat, pe durata dezbaterilor, de către prorectorul Universității de Vest din Timișoara, conf. univ. dr. Mădălin Bunoiu. Tema aleasă pentru workshop-ul susținut sâmbătă la Timișoara de Teodor Meleșcanu, a fost “Schimbare și democrație: rolul leadersheap-ului politic”. Teodor Meleșcanu s-a referit la nevoia de schimbare resimțită la nivel social, apreciind că “oamenii doresc schimbarea”, doar că dorința acestora este una confuză și de ordin extrem de general și că, tocmai pentru a se putea valorifica în mod optim acest capital de dorințe, este nevoie de lideri care să genereze proiecte strategice, structurate pe termen mai lung.

Inconvenientul ar fi, a avertizat Teodor Meleșcanu, acela că, în general, oamenii politici gândesc cu acoperire pe cicluri electorale, de maximum patru ani, dar care, în realitate, se dovedesc chiar mai scurte de atât, câtă vreme, “în cazul unor guverne de coaliție, durata de viață a unor proiecte poate fi mai mică de doi ani”, iar experiența din România dovedește că, la conducerea unui minister extrem de important, cum este Ministerul Sănătății, de exemplu, s-au perindat miniștri într-un ritm de unul pe an. Acesta explică, a apreciat Teodor Meleșcanu, de ce orizontul de așteptări este unul limitat, fiind imperioasă nevoie de sisteme care să permită elaborarea unor proiecte pe termen lung. “Fiecare minister e o barcă plină de găuri”, a mai apreciat Teodor Meleșcanu, în opinia căruia singurii care ar putea structura proiecte eficiente pe termen lung sunt cei nelegați de un mandat, adică persoane care aparțin societății civile și specialiști în diverse domenii de activitate, dar care nu au o implicare politică. În context, directorul S.I.E. Teodor Meleșcanu a făcut referire la nevoia dezvoltării capacităților de previziune strategică și a opinat că unul dintre inconvenientele majore în cazul României este legat de mentalitatea românilor, care sunt tributari unui complex, cel al legendei Meșterului Manole, potrivit căruia ceea ce clădim ziua, dărâmăm noaptea. Situație despre care Teodor Meleșcanu a apreciat că este perfect aplicabilă reprezentanților mediului politic de la noi, căci “fiecare ministru consideră că reforma începe cu el”, fiecare vine cu propria lui viziune, motiv pentru care schimbarea, în România, pare să însemne, în chip nefast pentru un proces în progres, “o succesiune de acte în care demolăm tot ce au făcut predecesorii”, indiferent dacă a fost bine sau rău.

Potrivit lui Teodor Meleșcanu, nu sărăcia resurselor reprezintă marea problemă pentru multe dintre țările aflate în situații critice în acest moment, ci absența unei gândiri strategice și a unui proiect național pe termen lung. “Este nevoie de o strategie pe termen mediu și lung, dar noi, din păcate, nu am avut așa ceva în România”, a opinat directorul S.I.E. Care a adăugat că politica nu trebuie și nu poate fi făcută de un singur om și că liderul politic este cel care are abilitatea ce a determina cursul unor evenimente, însă leadership-ul nu îi aparține în exclusivitate acestuia, nefiind un atribuit al unui individ, ci al unei organizații.

De aceea, sărăcia unei țăr poate fi cauzată de un proiect prost. Teodor Meleșcanu a oferit exemplele concrete ale unor țări ca Elveția și Japonia, destul de sărace în resurse naturale, dar care au o foarte bună poziționare economică, explicațiile putând fi legate de modul în care aceste țări își percep viitorul. La polul opus, un exemplu de abordare inadecvată a unui proiect de țară ar fi Iranul, o țară săracă, dar nu atât din pricina lipsei de resurse, cât din pricina proiectului fixat, acela legat de dezvoltarea capacității nucleare, situație care împinge țara la izolare, căci “embargoul te macină”.

“E necesară cunoaşterea României reale, nu a României din spatele mașinii guvernamentale”

Privirea strategică este, de aceea, importantă, a punctat directorul S.I.E. Teodor Meleșcanu, care a precizat că adoptarea unor decizii la nivel politic trebuie să se bazeze pe un consens național, care să garanteze și să susțină o acțiune coezivă, pentru atingerea obiectivelor propuse. În context, Teodor Meleșcanu a oferit exemplul legat de investiția Ford, de la Craiova, care se lovește în acest moment de absența unei infrastructuri adecvate, din pricina nematerializării, de către Executiv, a unor proiecte de infrastructură rutieră asumate. “Domeniul politic trebuie să fie pluripartizan, iar leadership-ul presupune proiecte transpartinice”, a atenționat, de aceea, Teodor Meleșcanu.

În ce privește problemele de percepție cu care se pot confrunta oamenii politici, acesta a apreciat că extrem de importantă este ancorarea în realitate, căci “unul este cetățeanul pe care îl cunoști și cu care  interacționezi în Aeroportul Otopeni și altul cel cu care interacționezi în Gara de Nord”, fiind importantă pentru politicieni cunoașterea României reale, nu a României “din spatele mașinii guvernamentale”.

Referindu-se la maniera de abordare a problemelor de politică externă pe care i-o impune calitatea de director al S.I.E., Teodor Meleșcanu a precizat că reprezentanții S.I.E. nu iau decizii politice și nu au ca atribuții emiterea de judecăți de valoare asupra informațiilor pe care le furnizează reprezentanților Statului, și aceasta “nu dintr-o formă de servilism, ci pentru că decidenții politici, președintele României sau prim-ministrul, au acces la informații mai multe, care vin din surse mai variate”, acestora revenindu-le responsabilitatea de a interpreta informațiile primite. “Rolul S.I.E. este să informeze corect, la timp și dacă se poate cu cât mai mult timp înainte”, pentru a permite decidenților politici să ia deciziile, a precizat Teodor Meleșcanu, care a adăugat că nu există niciun fel de raport de subordonare între S.I.E. și M.A.E. De aceea, “noi oferim aceeași informație, corectă, nefiltrată și nemodificată, într-o relatare obiectivă, atât președintelui, cât și premierului, nu se cosmetizează, ci se aduc doar veștile”. Acesta a adăugat însă că este extrem de importantă convergența în abordare, mai cu seamă pe proiecte de interes național și că “nu e normal ca președintele și premierul să aibă, pe probleme de interes național, opinii diferite”, fiind necesar să funcționeze un sistem eficient de consultări comune, pentru că experiența practică dovedește că “ţările care au succes sunt cele în care, pe proiecte de interes național, toți vorbesc aceeași limbă”.

“Adâncirea faliei dintre bogați și săraci este un risc major”

În ce privește posibilele amenințări pentru România, Teodor Meleșcanu a apreciat că riscul major, în acest moment, este mai puțin legat de chestiuni de ordin extern, cât de zonele de vulnerabilitate de natură internă, generate, printre altele, de adâncirea faliei dintre bogați și săraci, situație care determină o lipsă de perspective din pricina căreia capitalul de încredere al oamenilor simpli în sistemul democratic a început să se epuizeze din ce în ce mai rapid. În context, a apreciat Teodor Meleșcanu, un semnal important asupra stării de fapt reale din societatea românească va fi transmis chiar de către rezultatul alegerilor europarlamentare, în urma cărora se va putea evalua numărul de voturi pe care îl vor obține reprezentanții partidelor cu orientare eurosceptică sau xenofobă.

Teodor Meleşcanu nici nu confirmă, nici nu infirmă o candidatură la prezidenţiale

În ce privește eventualitatea unei candidaturi la alegerile prezidențiale din acest an, Teodor Meleșcanu a răspuns că, în mod cert, activitatea sa în politică va continua după încetarea activității în fruntea S.I.E., indiferent cum se va produce aceasta, prin înlocuire sau prin demisie. “Ce, unde, cum voi face va depinde însă de momentul în care îmi voi înceta activitatea în fruntea S.I.E.”, a declarat Teodor Meleșcanu, care a precizat și că toate posibilitățile politice îi sunt practic deschise, acest lucru  depinzând însă de momentul când va deveni “un om liber”.

Răspunzând unei întrebări legate de viitorul Republicii Moldova și de posibilitatea unirii cu România, directorul S.I.E. a opinat că nu există în acest moment o abordare comună pe acest subiect a decidenților politici și că este probabil că unirea va însemna integrarea Moldovei în U.E., situație în care “frontierele dintre state devin mai degrabă spirituale”, tendința generală fiind aceea a conturării unei Europe cu multe specificități zonale, a unor euroregiuni, cu respectarea frontierelor externe.