Conform indicatorilor Institutului Naţional de Statistică, în ultimiii ani, sectorul medical privat a fost unul dintre cele mai profitabile sectoare economice din România, continuând să se extindă, prin construcţia a noi clinici şi spitale private. Creşterea s-a făcut, oarecum, şi în detrimentul segmentului public, unităţile medicale private atrăgând tot mai mult personal de la spitalele de stat. Şi în Timiş, unde s-au construit, în ultimii ani, o serie de clinici şi spitale private, cele mai ambiţioase proiecte medicale prognozate pentru următorii ani sunt legate de mediul şi finanţarea privată.

“Transferarea” medicilor de la stat la privat

În timp ce sistemul sa­nitar public a stat pe loc în ul­timii doi ani, cel privat s-a dezvoltat, depăşind Statul la numărul de unităţi, pe aproape toate segmentele. Mai mult, numărul me­dicilor care lu­crează la privat s-a dublat în ultimii şase ani, arată datele Institutului Naţional de Sta­tistică. Sectorul public nu a cunoscut mo­dificări semni­ficative în structura reţelei sanitare. Schimbările au constat mai ales în desfiinţări: trei spitale, un centru de sănătate, şi trei policlinici, în 2012. În acelaşi an, în sistemul sanitar public s-au înfiinţat trei ambulatorii integrate spi­talelor şi un ambulatoriu de specialitate.

Între timp, reţeaua sani­tară din sectorul privat a con­tinuat să se dez­volte. Astfel, numărul spitalelor pri­vate a ajuns la 109. Spitale nou înregistrate sunt în judeţele: Iaşi, Constanţa, Prahova, Bihor, Bacău, Ilfov, Arad  şi în Bucureşti. Şi chiar dacă în Ti­miş nu s-a inaugurat niciun spital pri­vat nou în ultimii doi ani, judeţul este unul dintre cele bine dez­vol­tate pe acest segment. După anul 2000, o serie de spitale şi clinici private au fost des­chise la Timişoara. Reţeaua privată a crescut cu 166 cabinete independente de medicină de familie, cu 425 de cabinete stoma­tologice in­dependente şi cu 346 de ca­binete medicale independente de specialitate.

Distribuţia personalului sanitar, după forma de pro­prietate a unităţii sanitare, arată că în sectorul public îşi desfăşoară activitatea 76,3% din totalul medicilor, respectiv 60,6% din totalul medicilor de familie. Tot în sectorul public îşi desfăşoară activi­tatea şi ma­joritatea asisten­ţilor medicali cu studii supe­rioare (89,5%), a fizio­terapeu­ţilor cu studii superioare (52,9%) şi majoritatea per­sonalului sanitar mediu şi au­xiliar: 76,3% din personalul sanitar mediu şi 93,7% din personalul sanitar auxiliar. Aceste procente scad însă de la an la an, pe măsură ce personalul medical ori pleacă peste hotare, ori este atras de sectorul privat.

Lider Sanitas Timiş: “România nu este pregătită pentru aşa ceva”

Medicul Livius Cârstea, liderul Sindicatului Sanitas Ti­miş, spune că şi actuala clasă po­litică favorizează dez­voltarea sec­torului medical privat, de multe ori în defavoarea celui de stat. “Constat că, pe această pro­blemă, re­acţia societăţii civile este ca şi inexis­tentă sau cei care iau poziţie sunt dez­infor­maţi. Prin măsurile luate, gu­ver­nanţii împing pacienţii spre sectorul privat, însă dacă acest sector privat se dezvoltă, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre segmentul de asigurări private de sănătate. România nu este pregătită pentru atâtea spitale, pentru atâtea clinici cu plată, pentru că, din păcate, cetăţeanul cu venituri mici şi medii nu are de unde să acopere aces­te cheltuieli”, declară liderul sindical.

Dr. Livius Cârstea apreciază că spre o formă de privatizare for­ţa­tă a Sănătăţii tinde şi una dintre recentele iniţiative ale Minis­te­rului Sănătăţii referitoare la spi­talele de stat. Se are în vedere scoaterea spitalelor private din schema bugetară şi re­organizarea lor ca insti­tu­ţii de sănă­tate autonome cu forme juridice con­sa­crate, funcţionând ca re­gii autonome, societăţii comerciale sau fundaţii. “Asta ar însemna direc­ţionarea lucrurilor tot spre sectorul pri­vat. Şi, în momentul în care cei care gestionează aces­te fundaţii nu vor mai fi mulţumiţi de organizarea, desti­naţia sau rentabilitatea unui ast­fel de spital, acestea s-ar putea închide sau şi-ar pu­tea schimba destinaţia. Actualele spi­tale de stat sunt instituţii sociale, ser­vesc interesele populaţiei, inte­rese ca­re ar putea fi uitate dacă se va trece pe organizarea aceas­tă ca fun­daţii sau aso­ciaţii. Din acest punct de vedere, eu nu sa­lut extinderea sectorului medi­cal privat. Nu cred că România, cu o populaţie majoritar săracă, este pregătită pentru aşa ceva”, apreciază medicul timişorean.

Parteneriate public-private cu semne de întrebare, promovate de autorităţile locale 

Şi autorităţile lo­cale vedea parteneriatele public-pri­vate ca soluţie de defi­nitivare a unor inves­tiţii în do­meniul medical care stag­nează de zeci de ani. Se ştie că, de mai bine de 18 ani, autorităţile locale se chinuie să finalizeze construc­ţia unei unităţi spita­liceşti pe o locaţie din zona Căii Toron­talului unde ar fi trebuit să se ridice noul sediu al Spitalului Municipal Timi­şoara. Este vorba despre con­strucţia în zonă a unui Institut Regional de Onco­logie. La un moment dat, şi Primăria Timi­şoara, dar şi Ministerul Sănătăţii au lăsat să se înţeleagă că par atrase de forma de parteneriat public-privat pe care o propun pentru aceste proiecte.

Însă, conform unor surse din me­diul medical, fără să aibă o cotă-parte generoasă de finanţare, autorităţile locale şi centrale nu vor face, prin aceste parteneriate, decât să-şi aducă aportul nemijlocit la realizarea unor noi spitale private, pentru că, doar cu terenul sau clădirea la roşu pentru aceste două unităţi medicale ce se do­resc a fi realizate pe Calea Torontalu­lui, procentul de acţiuni va fi neglijabil, şi Statul nu va avea niciun control asu­pra acestor investiţii.

Se consi­dera că, pentru realizarea unui Spital Regional, terenul, singurul lucru pe care-l poate oferi Statul în momentul de faţă, ar reprezenta doar 5% din va­loarea proiectului. Realizarea unui spital regional, la standarde europene, pleacă de la costuri de 150.000 de euro pe pat. Ceea ce ar însemna un cost to­tal al investiţiei de peste 90 de milioane de euro. Or, în aceste condiţii, cu un aport de 5% din investiţie, Statul nu ar putea deţine mai mult de 5% din acţiu­nile unităţii create prin parteneriat public-privat. Ceea ce înseamnă că ar fi un simplu acţionar minoritar la un spital privat.

Aceleaşi discuţii au apărut şi în cazul unei alte investiţii majore în do­meniul medical. După ce Con­siliul Judeţean Timiş anunţa că va intra într-un parteneriat public-privat pentru construirea şi darea în funcţiune a unui campus spitalicesc la Giroc, con­silierii judeţeni ceruseră lămuriri cu privire la modul de derulare a viitoarei investiţii şi la implicarea şi prerogativele admi­nistraţiei judeţene. Pentru această in­vestiţie, care ar fi urmat să fie derulată în par­teneriat cu compania americană PMG, partenerii de peste Ocean anunţau că vor asigura finanţarea, iar administraţia judeţeană urma să contribuie cu terenul şi infrastructura, respectivul campus fiind anunţat a fi amenajat pe locaţia fostei unităţi militare din Giroc.

Dar pentru că există la CJ Timiş experienţa unor parteneriate public-private care nu s-au sfârşit bine, mai mulţi consilieri judeţeni au solicitat să se precizeze dacă managementul va fi asigurat de corporaţie în proporţie de 100%, şi dacă da, atunci care ar fi şansele ca serviciile medicale oferite să fie şi în relaţii contractuale cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate?

Consilierul judeţean PDL Geor­geta Rus a atras, de mai mult timp, atenţia asupra aces­tei probleme, insi­s­tând pe ideea că în momentul de faţă nici nu se ştie cu certitudine, pe baza informaţiilor prezentate de admi­nis­traţia judeţeană, dacă va fi un spital pu­blic, unul pentru pacienţii din sistemul public de asigurare de sănătate sau unul mixt. „Eu nu cred că există vreun interes al CJ Timiş să participe într-un proiect a cărui finalitate ar fi un spital exclusiv privat de lux. De aceea, trebu­ie să aibă un acord cu nişte termeni foarte clari, pentru a se şti ce se face şi cum, înainte de a începe să inves­tească în zonă”.

În ciuda acestor rezerve, administraţia judeţeană a aprobat  în primă fază un pro­iect de hotărâre privind demolarea unor construcţii. Cu această ocazie, mai mulţi consilieri judeţeni au pre­cizat că, fiind vorba despre un parte­neriat public-privat, este important să se capitalizeze toate intervenţiile pe acest proiect. Preşedintele adminis­traţiei judeţene, Titu Bojin, declara doar că speră să fie aşa, menţionând că, „în caz contrar, nu facem parteneriatul. Noi nu am aprobat încă realizarea pro­iectului, ci doar o comisie care să ne­gocieze toate condiţiile noastre”.

Proiectul a intrat, însă, de o vreme, în silenzio stampa.