Pensiile viitorului, conturile de economii

Şi acum există suspiciuni legate de aceste noi soluţii vehiculate

pensionariPentru că numărul de pensionari continuă să crească în raport cu contribuabilii – angajaţi activi şi plătitori de taxe şi impozite – Guvernul, prin Ministerul Muncii încearcă să găsească soluţii alternative de rezolvare a viitoarei probleme care se anunţă a fi deficitul sistemului de pensii. Una dintre soluţiile vehiculate recent este una oarecum surprinzătoare pentru cu guvern de stânga, promotor al conceptului de stat protector. Astfel, Guvernul Ponta 3 propune un sistem de economisire individual, pe ideea unor conturi personale, soluţie care mai degrabă ar fi specifică unei guvernări de dreapta. „Dacă aş fi tânăr, eu nu aş avea încredere într-un astfel de sistem”, spune preşedintele Ligii Pensionarilor Timiş.

 

Soluţia comună e, de fapt, individuală

Pentru că a devenit destul de clar că problema susţinerii sistemului de pensii se va acutiza în următorii ani, Guvernul, în noua formulă, a anunţat că va promova dezvoltarea unui sistem de pensii bazat pe conturi individuale de economisire, care să preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de înlocuire şi din venitul total al asigurărilor sociale ale asiguratului. Sistemul va fi aplicat pornind de la convingerea că „sustenabilitatea unui sistem de pensii ţine de aplicarea principiului contributivităţii, prin acumulare, şi al responsabilităţii individuale”, se arată în noul program al Guvernului care, deşi e de stânga, promovează o idee de dreapta – rezolvarea individuală a problemei, fără intervenţia majoră a Statului.

„În acest sens, vom susţine schimbarea principiilor care guvernează sistemul public de pensii, prin centrarea sistemului pe principiul contributivităţii şi al responsabilităţii individuale printr-un sistem de conturi individuale de economisire pentru pensia publică (Pilon I) cu asigurarea pe perioada de tranziţie către noul sistem a măsurilor de atenuare a costurilor reformei, fără afectarea veniturilor beneficiarilor în plată sau cu perioadă de acumulare mică”, conform planului Guvernului.

Ca atare, ce s-a dat până acum rămâne dat, şi regulile se schimbă doar pentru tineri, care vor fi supuşi unui sistem de contribuţii mult mai dificil de susţinut.

Planul Guvernului prevede şi introducerea sistemului facultativ de pensii ocupaţionale, bazat pe contribuţia asiguratului şi a angajatorului, pornind de la specificul unor profesii sau domenii de activitate. Guvernul consideră că astfel sunt eliminate nedreptăţile create beneficiarilor pensiilor speciale de noua lege a pensiilor şi se creează posibilitatea pentru stimularea pe termen lung a profesiilor cu grad mai mare de uzură.

Totodată, este menţionată şi creşterea responsabilităţii pentru veniturile de bătrâneţe ale persoanelor care lucrează în activităţi ocazionale şi sezoniere, în special în agricultură, prin crearea unui sistem de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, având în vedere specificul acestor activităţi.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a plusat pe această temă, declarând că proiectul privind introducerea pensiei ocupaţionale trebuie rediscutat pentru a vedea dacă nivelul contribuţiei, în prezent de maximum 15% din venitul salarial brut lunar, nu poate ajunge până la 50%.

Întrebată cât ar putea fi contribuţia la pensia ocupaţională, Rovana Plumb a precizat că actualul proiect de lege care se referă la aceasta prevede un maxim de 15 la sută, din partea angajatorului şi a angajatului. „Trebuie să rediscutăm şi să vedem şi cu organismele internaţionale, dar în special, din punctul meu de vedere, cu tot ce înseamnă parteneri sociali, pentru că discutăm aici de sector, de ramură, de unitate, în aşa fel încât să vedem dacă nu putem să mergem la un plafon maximal chiar până la 50 la sută din venitul sau salariul pe care îl obţine cetăţeanul”, declară Rovana Plumb. Spunând, totodată, că orice cetăţean din România, care se află într-o relaţie contractuală de muncă cu un angajator care poate fi persoană fizică sau persoană juridică, poate contribui şi poate avea această pensie ocupaţională. Ea a mai precizat că nivelurile de contribuţii se vor stabili „în baza unui contract colectiv încheiat între angajator şi angajat, fie la nivelul unităţii respective, fie la nivel de sector, fie la nivel de ramură”.

Preşedintele Ligii Pensionarilor Timiş: „Eu nu aş avea încredere într-un sistem administrat de altcineva decât Statul”

Reprezentanţii Ligii Pensionarilor Timiş spun că este greu ca orice contribuabil să aibă încredere în vreun alt sistem de pensii în afară de cel actual, gestionat şi administrat de către Stat. „Dacă aş fi tânăr, eu nu aş avea încredere într-un asemenea sistem. Cea mai sigură rămâne pensia de stat. Statul nu dispare, aşa cum dispare o agenţie, o fundaţie şi aşa mai departe, în funcţie de ce se întâmplă în spaţiul european. Eu nu spun că un asemenea sistem de pensii bazat pe conturi individuale de economii nu ar putea să aibă succes. Dar trebuie pus la punct actualul sistem de pensii de stat, înainte de a se încerca alte soluţii”, spune Matei Suciu, preşedintele Ligii Pensionarilor Timiş.

Cert e că, inclusiv raportat la situaţia locală, ţinând cont că Timişul este unul dintre judeţele cu o economie foarte bine dezvoltată, viitorul actualului sistem public de pensii nu pare să arate prea bine, ţinând cont de faptul că numărul de pensionari continuă să crească, încet dar sigur, invers proporţional cu numărul angajaţilor activi, plătitori de taxe şi impozite. „Raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut, înregistrăm o creştere uşoară. În prezent sunt în judeţ 157.605 pensionari, în comparaţie cu 157.467 de pensionari în aceeaşi perioadă a anului trecut”, ne-a declarat Viorel Popa, purtătorul de cuvânt al Casei Judeţene de Pensii Timiş.

Dacă în 2011 pensionarii reprezentau 21,6% din totalul populaţiei judeţului, acum, procentul a trecut de 23%. Principalul factor de destabilizare al sustenabilităţii sistemului public de pensii, rămâne în Timiş, ca şi la nivel naţional, şi european de altfel, fenomenul accentuat de îmbătrânire a populaţiei.

Totuşi, conform Direcţiei Regionale de Statistică Timiş, în judeţ, îmbătrânirea populaţiei e oarecum ţinută sub control, deocamdată, de fenomenul migraţiei interne. În Timiş, la 100 de persoane sub 15 ani sunt 96 de persoane peste 64 de ani. În alte judeţe, la acelaşi raport, numărul de persoane peste 64 de ani e cu mult mai mare de 100. Deci, dacă s-ar face un calcul strict local, sistemul de pensii din Timiş are şanse mai mari să se autosusţină, spre deosebire de cel din alte judeţe. Însă, evident, sustenabilitatea acestui sistem trebuie să fie una generală, nu locală.

Pilonul II de pensii, viitor incert

Pusculita porcusorCert este că pensiile private obligatorii (deşi se consideră că acestea sunt în momentul de faţă principala şansă a tinerilor de a primi pe viitor o pensie decentă) nu sunt văzute cu ochi buni de actualul Guvern. Experţii F.M.I. au discutat cu autorităţile române posibilitatea de a îngheţa sau reduce cota distribuită către fondurile de pensii private obligatorii, şi chiar de a naţionaliza integral sau parţial sumele deja strânse de acestea, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria sau Polonia.

În prezent, cota de contribuţie virată către Pilonul II este de 4% din veniturile brute ale participanţilor, aceasta evoluând de la nivelul de 2% din momentul startului sistemului (2008) şi urmând să ajungă la 6%, cu o creştere de jumătate de punct procentual anual, până în 2016. De la lansare şi până în prezent, fondurile de pensii private obligatorii au primit în administrare de la Casa Naţională de Pensii Publice, în numele participanţilor, contribuţii brute totale în valoare de 10,47 miliarde de lei, ajungând, în urma investiţiilor, la active nete de 12,75 miliarde de lei.  

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns după primele nouă luni ale acestui an la 5,95 milioane de participanţi, dintre care numărul celor care primesc lună de lună contribuţii virate de către C.N.P.P. s-a stabilizat la aproximativ 3,6 milioane.

Potrivit statisticilor Casei Naţionale de Pensii, în Timiş numărul celor care contribuie la sistemul de pensii private obligatorii, aşa-numitul Pilon II, este în creştere. În prezent sunt peste 250.000 de salariaţi timişeni care contribuie la aceste fonduri de pensii private obligatorii, reprezentând o cotă de 4,22% din totalul asiguraţilor pe Pilonul II. 

În ceea ce priveşte contribuţiile efective, lucrurile nu sunt, însă, la fel de clare. În sensul că, potrivit unor surse din sistem, sunt destul de multe conturi goale, adică fonduri de asigurare ale unor salariaţi pentru care angajatorii, de ani buni, nu au virat niciun leu. Problema este legată de asigurările sociale – dacă ele nu sunt virate către stat de către angajatori, nu se virează nici procentul aferent Pilonului II.

Cât despre Pilonul III (pensii private facultative), unde primele contribuţii au fost virate începând cu luna mai 2007, activele celor 10 fonduri existente însumează la nivel naţional 750,11 milioane de lei pentru 305.796 de persoane. Ceea ce înseamnă că pensiile private facultative rămân o variantă cu aplicabilitate limitată.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro