Mortalitatea infantilă este o prioritate pentru experţii din sănătate publică la nivel mondial. Statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că numai anul trecut, în lume, s-au înregistrat 6,6 milioane de decese în rândul copiilor sub cinci ani. Iar România ocupă primul loc în Uniunea Europeană.

Potrivit celui mai recent raport realizat de către Unicef, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Banca Mondială şi Naţiunile Unite, în România, citat de Mediafax, în 2012, la fiecare 1.000 de copii sub cinci ani s-au înregistrat 12 de­cese. În acest top, ţara noastră este urmată de Letonia – cu nouă decese la 1.000 de copii sub cinci ani, Slovacia – opt decese, Malta – şapte  decese şiUn­garia, Regatul Unit, Polonia, Spania, Lituania şi Croaţia, pe locul 5, cu câte cinci decese la 1.000 de copii sub cinci ani.

Experţii din domeniul sanitar aver­tizează că în ultima perioadă se con­fruntă cu un val de refuzuri din partea părinţilor, care nu vor să-şi vaccineze copiii, deşi acest lucru poate avea un impact negativ asupra dezvoltării celor mici. Principalul argument invocat de părinţii care refuză să-şi vaccineze copiii este faptul că incidenţa bolilor pentru care există vaccinuri este tot mai mică, dar şi faptul că adminis­trarea acestora predispune la diferite boli, printre care se numără autismul. Total greşit, avertizează experţii. Pentru a eradica bolile, precum cele pneumococice, trebuie vaccinată 90% din populaţie, susţin aceştia.

Statisticile de specialitate arată că, anual, peste trei milioane de copii sub vârsta de cinci ani mor, la nivel global, din cauza nevaccinării. Datele mai arată că bolile pneumococice, care pot fi prevenite prin vaccinare, reprezintă principala cauză de mortal­itate, la nivel global, la copiii cu vârste sub 15 ani. Bolile pneumococice nu afectează doar copiii, ci şi adulţii. Cifre­le arată că peste 1,6 milioane de per­soane mor din cauza acestor afecţiuni, dintre care aproape un milion sunt copii cu vârste sub cinci ani.

În cazul meningitei pneumoco­cice, rata medie de mortalitate în Europa este estimată la 38%. Mai mult, această boală are şi efecte negative pe termen lung, printre care se numără retardul mental, convulsiile, tulburăr­ile motorii, tulburările de vorbire şi sur­ditatea.