Plafonarea alocării de locuri bugetate centrului universitar timișorean frânează deszvoltarea întregii zone de vest a ţării, atrage atenţia rectorul Universităţii de Vest din Timişoara.

Prof. univ. dr. Marilen Pirtea, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, transmite că decizia Ministerului Educaţiei de a plafona finanțarea studiilor universitare, a fost primită cu mâhnire și scepticism. „De modul în care răspundem astăzi nevoilor de formare universitară depinde ritmul de dezvoltare pe termen lung al regiunii noastre, iar deciziile guvernanților de azi ne sunt categoric defavorabile”, spune Marilen Pirtea.

Acesta numeşte subfinanțarea universităților timișorene drept un instrument perfid prin care vestul țării este discriminat în raport cu celelalte zone și regiuni: „În timp ce economia și structurile comunitare culturale, administrative și civice sunt în dezvoltare accelerată în ultimii zece ani în Timișoara, finanțarea publică a locurilor bugetate pentru întregul centru universitar timișorean bate pasul pe loc, ceea ce înseamnă în realitate un regres permanent față de nevoile tot mai mari ale mediului economic local și regional.”

Rectorul UVT declară că, pentru a înțelege că realitatea locală a depășit cu mult politicile publice învechite ale celor de la centru, este suficient să privim dezechilibrul dintre creșterea accelerată a bugetului Timișoarei, care s-a triplat în ultimii zece ani, și stagnarea numărului de locuri finanțate de către Guvern în universitățile timișorene.

Pentru a corela tendințele de dezvoltare locală cu suportul educațional, ținta pe termen scurt și mediu a Ministerului Educației ar trebui să fie dublarea numărului de locuri bugetate public pentru centrul universitar timișorean, afirmă Marilen Pirtea. Adăugând că o astfel de decizie ar reuși să corecteze eroarea din ultimii ani, când MEN a finanțat între 5.000 şi 6000 de locuri în universitățile timișorene. „Iată că nici acest Guvern nu are curajul de a interveni pentru corectarea acestei nedreptăți flagrante”, atrage atenţia rectorul UVT.

Acesta acuză faptul că, de câţiva ani, MEN ține cifrele anuale de școlarizare pentru centrul timișorean într-un plafon nejustificat de coborât. Marilen Pirtea mai spune că, în ciuda unei economii a regiunii care a produs în 2017, pentru export, un volum sensibil egal cu cel al Bucureștiul (peste 8.000 de milioane euro anual) și cu un Produs Intern Brut județean pe cap de locuitor care a depășit 10.000 de euro anual „cifră ce nu este realizată în afara capitalei decât în județele din Top 5 pe țară”, cu o mărime a populației cel puțin egală cu a celorlalte orașe poli regionali de dezvoltare (Cluj, Iași, Craiova), Timișoara a rămas fără susținere și complet dezavantajată în ultimii zece ani în privința celei mai importante resurse de dezvoltare: numărul de locuri finanțate în universitățile publice. Spre comparație, adaugă Marilen Pirtea, Clujul beneficiază de aproape 16% din locurile bugetate alocate, în timp ce Timișoarei îi revin doar 9% din acestea.

„Centrul universitar timișorean are o nevoie obiectivă de redimensionare la o altă scară a numărului de locuri bugetate public, pentru a ajunge cel puțin la nivelul alocărilor propuse pentru Cluj și Iași”, afirmă rectorul UVT.

Adăugând că cei care formează comunitatea universitară timișoreană au toate argumentele să intervină „pentru a debloca situația indusă de deciziile învechite de la centru, nedrepte și inadecvate în raport cu nevoia de susținere a educației superioare timișorene”.