Prezent la Timişoara pentru o dezbatere privind reforma sistemului sanitar, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat că nu sunt bani pentru construirea Institutului de Oncologie din oraş, menţionând că singura sursă de finanţare posibilă sunt fondurile europene. În plus, protestele personalului medical nu sunt întemeiate, în condiţiile în care “există dialog cu aceştia, mulţi dintre medici făcând parte din grupurile de lucru care elaborează proiectele de lege”.

Fondurile europene, salvarea Institutului de Cardiologie

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a venit vineri la Timişoara pentru a purta discuţii cu reprezentanţii structurilor sanitare din judeţele din vestul ţării, respectiv Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş-Severin. În sala de plen a Consiliului Judeţean Timiş a avut loc o dezbatere pe tema proiectelor de lege privind reforma Sănătăţii, care se referă la modul în care se va restructura şi reorganiza sistemul sanitar, la proiectul pilot de creştere a veniturilor medicilor din unităţile sanitare cu paturi şi la legea răspunderii civile a personalului medical. De asemenea, au mai fost aduse în discuţie şi proiectele legate de modificarea statutului spitalelor, dar şi cel referitor la principiile definitorii ale pachetului de servicii medicale de bază.

Printre problemele ridicate reprezentanţii Timişului s-a numărat şi proiectul referitor la construirea Institutului de Oncologie de la Timişoara promis de foarte mulţi ani. În acest sens, Georgeta Rus, consilier judeţean P.D.L., l-a întrebat pe ministru în ce stadiu este proiectul pentru această unitate medicală. Eugen Nicolăescu a precizat că, deşi Primăria Timişoara a transferat în patrimoniul Ministerului Sănătăţii clădirea de pe Calea Torontalului, în care ar urma să funcţioneze spitalul, proiectul stă pe loc din lipsă de fonduri: “Căutăm finanţare, dar nu sunt bani. Am convenit cu primarul Nicolae Robu să facă o nouă hotărâre prin care să prelungească perioada în care spitalul să fie în proprietatea Ministerului Sănătăţii, astfel încât acea clădire că rămână la dispoziţia noastră până identificăm sursa de finanţare. Încercăm să introducem acest proiect pe lista de investiţii, deoarece un institut oncologic la Timişoara acoperă mai mult decât regiunea Banat, este o investiţie de interes naţional”. Eugen Nicolăescu spune că până în noiembrie se va şti dacă acest proiect poate  obţine finanţare pe fonduri europene pe programul 2014 – 2020.

Prezent şi el la dezbatere, fostul europarlamentar P.N.L. Cristian Buşoi, care acum este preşedintele Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, a declarat că proiectul Institutului Oncologic nu poate fi abandonat pentru că este un obiectiv strategic al Ministerului Sănătăţii, însă costurile pentru realizare ajung la 80 de milioane de euro, bani de care Ministerul Sănătăţii nu dispune în momentul de faţă, salvarea putând veni din bani europeni: “Anul 2013 a fost un an dificil şi nu ştiu dacă anul viitor se arată mai generos în ceea ce priveşte investiţiile în domeniul medical”.

6 la sută din P.I.B., iluzia sistemului sanitar?

Şi dacă tot a venit vorba despre modul în care este finanţat sistemul medical, dr. Florin Bârsăşteanu, directorul medial al Spitalului Judeţean din Timişoara, l-a întrebat pe ministrul Sănătăţii dacă „eterna reformă în Sănătate” va conduce la eficientizarea sistemului sanitar, precizând că pentru ca acest lucru să devină realitate Sănătatea ar avea nevoie de o alocare de şase la sută din produsul intern brut, în momentul de faţă fiind vorba doare despre patru procente. Eugen Nicolăescu a declarat că acest lucru ar fi posibil doar dacă s-a tăia finanţare de la alte domenii.

Pe de altă parte, şase la sută din P.I.B. este una dintre revendicările personalului medical, motiv pentru care reprezentanţii Coaliţiei profesioniştilor din domeniul sanitar au pichetat Ministerul Sănătăţii, vineri, când Eugen Nicolăescu se afla la Timişoara. Întrebat cum vede aceaste acţiuni ale cadrelor medicale, ministrul a declarat că este adeptul rezolvării problemelor pe calea dialogului, şi nu prin astfel de manifestări: „În general, pichetările, marşurile sau grevele se desfăşoară când nu există dialog, când autorităţile sunt surde la problemele maselor. Dar când noi discutăm cu toate aceste categorii de luni de zile? Cei care au luat cuvântul au recunoscut că au fost parte din grupurile de lucru care au lucrat la proiectele de lege. Mi se pare că ceva nu este în regulă, dar până la urmă, fiecare organizaţie sindicală este liberă să acţioneze cum doreşte”.