Guvernul s-a angajat din nou faţă de F.M.I. şi Comisia Europeană că va lua toate măsurile pentru a nu fi adoptată legislaţia privind falimentul personal şi nici alte propuneri legislative privind recuperarea datoriilor, pe motiv că ar putea fi “subminată” disciplina de plată a ratelor la credite.

Angajamente ferme faţă de F.M.I. şi C.E.

În scrisoarea de intenţie con­venită de autorităţile române cu F.M.I. şi C.E. se precizează că mult-discutata Lege a falimentului personal nu are nicio şansă de adoptare în perioada următoare, deoarece “conservarea dis­ciplinei de rambursare a creditelor în rândul debitorilor contribuie semnifi­cativ la stabilitatea financiară, vom lua toate măsurile pentru a evita adopta­rea unor iniţiative legislative, precum legea insolvenţei personale sau propu­neri legate de legea privind recupera­rea datoriilor care ar submina discipli­na de credit”. Acest angajament este preluat în mod consecvent în scrisorile suplimentare de intenţie convenite de autorităţi cu instituţiile internaţionale creditoare în ultimii ani.

La mijlocul acestui an, Cristian Socol, consilier economic al premie­ru­lui, în prezent consilier onorific, decla­ra că autorităţile ar putea aplica legea falimentului personal după o analiză a efectelor pe care le-ar produce asupra sistemului bancar şi a persoanelor fizice, a impactului cost-beneficiu, stabilindu-se ulterior dacă merită să fie introdusă. “Legea falimentului personal se va aplica după ce se va face analiza efectelor pe care aceasta le creează în societate asupra sistemului bancar, asupra persoanelor fizice şi aşa mai departe. Când se va face analiza de impact cost-beneficiu, se va stabili foarte clar dacă merită să fie introdusă sau nu se va aplica”, a afirmat atunci Cristian Socol.

Poziţia F.M.I. este ciuda­tă în acest caz, atât timp cât instituţia in­ter­naţională chiar a recomandat le­gi­ferarea falimentului personal unor state din regiune mult mai lovite de criza financiară, cum sunt Grecia sau Ungaria.

Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă London Economics pentru Comisia Euro­pea­nă, contractat în 2011 şi finalizat anul trecut, România este una dintre puţi­nele ţări europene unde nu există le­gislaţie privind insolvenţa persoanelor fizice, care nu beneficiază de nicio for­mă de protecţie în faţa creditorilor oda­tă ce ajung în situaţia de a nu-şi mai putea onora obligaţiile financiare, po­trivit unui raport realizat pentru C.E.

Alături de Ungaria şi Spania şi spre deosebire de alte state din U.E., România nu oferă debitorilor persoane fizice opţiunea de restructurare a dato­riilor printr-o procedură de faliment supravegheată judiciar, cu protecţie faţă de creditori. Între timp, după fina­lizarea raportului, Spania a introdus în lege prevederi care previn evacuarea din locuinţe a persoanelor aflate în situaţie de neplată la credite ipotecare.

Deşi F.M.I. neagă că s-ar fi impli­cat în blocarea adoptării Legii fali­mentului personal, raportul societăţii London Economics aminteşte că în scrisorile ataşate acordului se menţio­nează că Guvernul României va conti­nua consultările cu F.M.I şi Comisia Europeană înainte de a introduce mă­suri precum cele prezente în proiectul privind legea insolvenţei personale, ca­re ar putea creşte indisciplina în rân­dul debitorilor.

Banca Naţională, care s-a opus de asemenea iniţiativelor, a invocat stabi­litatea sistemului bancar şi posibilitatea ca băncile, confruntate cu legiferarea falimentului personal, să ceară mai multe garanţii pentru credite şi să re­stricţioneze accesul la finanţare. De asemenea, există motive de îngrijo­ra­re legate de sistemul judiciar, care nu ar face faţă numărului ridicat de dosa­re care ar ajunge în instanţă în baza unei legi a falimentului personal.

O explozie a restanţelor în Timiş

Adoptarea unei Legi a falimen­tului personal ar fi fost de ajutor şi unui număr destul de mare de timişeni, în­trucât şi pe pan local s-a raportat o ex­plozie a creditelor restante. Astfel, Timişul a ajuns unul dintre judeţele cu cel mai prost comportament la plată din ţară, cu restanţe de 1,6 miliarde de lei (o rată de peste 18% din totalul creditelor), faţă de un miliard de lei, anul trecut (o rată de 11% din totalul creditelor).

Economistul timişorean Nicolae Bobiţan se declară convins de faptul că România nu este încă pregătită pentru o lege a falimentului personal. Pe lângă o destabilizare a mediului ban­car, spune acesta, se poate prognoza că o asemenea lege ar crea numeroase probleme economice: “Probabil că s-ar apela masiv la ea. Şi s-a văzut ce în­seamnă insolvenţa la societăţile comer­ciale care, la cea mai mică problemă, intră în faliment şi nu mai plătesc ni­mic. Cred că o lege a falimentului per­sonal s-ar aplica abuziv în România, fiind utilizată cu rea-credinţă de toţi cei care vor să scape de povara creditelor”.