O directivă recentă a Parlamentului European, care se va aplica în cazul contractelor de credit ipotecar, oferă o protecţie sporită consumatorilor în procedurile de executare silită. Măsurile vor trebui aplicate în maximum doi ani şi în România, şi, între timp, U.D.M.R., printr-un proiect de lege, propune o alternativă la evacuarea celor care nu-şi mai pot plăti ratele la creditele ipotecare: Statul să ia apartamentul şi să lase debitorii să stea în el, ca şi chiriaşi.
Un nou colac de salvare pentru cei aflaţi la un pas de executare
Conform directivei Parlamentului European privind creditele ipotecare, creditorii nu vor avea posibilitatea să execute debitorii dincolo de o situaţie “rezonabilă”.
“Atunci când creditorii au acces deplin la toate activele unui consumator, după finalizarea unei proceduri de executare silită şi în cazul în care o sumă a rămas restantă, măsurile care stabilesc modalităţile de rambursare sunt rezonabile şi ţin seama de interesele consumatorului şi de situaţia în care se află acesta. Acest lucru poate include stabilirea unor măsuri de limitare a executării silite asupra salariilor, asupra pensiilor sau asupra unor prestaţii similare, pentru a permite păstrarea unui venit minim şi evitarea unei supraîndatorări a gospodăriilor”, se arată în textul directivei. Prevederile acestei directive vor trebui transpuse în termen de doi ani şi în legislaţia românească.
Între timp, ca o transpunere a noii directive în legislaţia românească, U.D.M.R. a anunţat că va depune un proiect în Parlament în sprijinul persoanelor pe care băncile ar urma să le evacueze din locuinţe, din cauza neplăţii datoriilor, iniţiativa vizând posibilitatea ca autorităţile locale să cumpere apartamentele respective şi să le închirieze apoi celor aflaţi în aceste situaţii.
Reprezentanţii U.D.M.R. spun că au avut mai multe discuţii cu cei ai băncilor şi cu cetăţeni care au datorii la bănci şi nu le mai pot onora, astfel că ar putea fi evacuaţi din locuinţe, iar proiectul are scopul de a proteja familiile care nu îşi pot plăti datoriile la bănci nu din cauza neglijenţei, ci din motive obiective.
“În România, sunt zeci de mii de familii care se află în prag de evacuare de către bănci. Dacă nu luăm măsuri, din 1 martie va începe acest proces de evacuare, ceea ce va duce inclusiv la prăbuşirea pieţei imobiliare din România. Nu vorbim de vile şi case, ci de apartamente. Propunerea este ca în cazul în care o autoritate publică locală cumpără o locuinţă de la o bancă, locuinţa respectivă devine proprietatea publică a autorităţii locale şi poate fi dată în chirie familiei evacuate”, spune Antal Arpad, primarul din Sfântu Gheorghe, unul dintre susţinătorii acestui proiect.
Iniţiative similare, cu alte abordări la intervale de câţiva ani
Până la concretizarea acestei iniţiative, deocamdată există numeroase controverse legate de iniţiativa Guvernului care vrea să stimuleze consumul printr-un credit fiscal acordat persoanelor cu venituri sub medie care obţin de la bancă restructurarea creditelor, dar numai în condiţiile stabilite de Stat, cu prelungirea scadenţei până la doi ani. Măsura Guvernului Ponta ar trebui să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate, dar nu cu mai mult de 500 lei ori echivalentul în lei aferent valutei în care a fost acordat ori la care este indexat creditul, a obligaţiilor lunare de plată ale debitorului aferente creditului supus restructurării, pentru o perioadă de cel mult doi ani. Interesant este însă că o iniţiativă similară, iniţiată de P.D.L., a fost respinsă de U.S.L. acum trei ani.
Pe motiv că o creştere foarte mare a gradului de îndatorare a populaţiei către bănci şi o escaladare a restanţelor ar putea duce la o catastrofă socială, un grup de opt deputaţi, dintre care doi din Timiş, iniţiaseră în 2011 o alternativă la legea falimentului personal. Propunerea legislativă viza suspendarea plăţii ratelor către bănci, pe o perioadă de trei ani, pentru românii care nu-şi mai pot plăti datoriile. Proiectul de lege pentru combaterea sărăciei extreme şi prevenirea unor catastrofe sociale îi avea printre iniţiatori şi pe doi deputaţi de Timiş, Gheorghe Ciobanu şi Marius Dugulescu – pe atunci, ambii parlamentari P.D.-L.
Acest proiect de lege a fost propus de o majoritate de parlamentari de dreapta, de la P.N.L. şi P.D.-L. Dar a fost respins la sfârşitul lunii iunie a anului trecut de către o majoritate U.S.L. Practic, deşi lucrurile ar fi trebuit să stea invers, ţinând cont de specificul proiectului, acesta a fost propus de dreapta şi respins de stânga. Acum, însă, o iniţiativă similară este propusă tocmai de reprezentanţii U.S.L. care au respins acest proiect.
“Nu ştiu ce se va rezolva cu această restructurare a creditelor. Din câte văd, ajutaţi sunt cei cu venituri sub 1.600 de lei, adică tocmai cei care, din lipsă de educaţie financiară, şi-au luat credite cu buletinul, pentru plasme. Cei care şi-au luat credite pentru a face ceva util, poate o afacere, sau cei cu credite ipotecare au venituri mai mari, şi pe ei nu îi ajută cu nimic această iniţiativă, care are un pronunţat iz electoral şi se îndreaptă spre o anumită categorie-ţintă a populaţiei”, spune economistul timişorean Nicolae Bobiţan.
Ultimele comentarii