O directivă recentă a Parlamentului European, care se va aplica în cazul contractelor de credit ipotecar, oferă o protecţie sporită consumatorilor în procedurile de executare silită. Măsurile vor trebui aplicate în maximum doi ani şi în România, şi, între timp, U.D.M.R., printr-un proiect de lege, propune o alternativă la evacuarea celor care nu-şi mai pot plăti ratele la creditele ipotecare: Statul să ia apartamentul şi să lase debitorii să stea în el, ca şi chiriaşi.

Un nou colac de salvare pentru cei aflaţi la un pas de executare

Conform directivei Parlamentului European privind creditele ipotecare, creditorii nu vor avea posibilitatea să execute debitorii dincolo de o situaţie “rezonabilă”.

“Atunci când creditorii au acces deplin la toate activele unui consuma­tor, după finalizarea unei proceduri de executare silită şi în cazul în care o su­mă a rămas restantă, măsurile care sta­bilesc modalităţile de rambursare sunt rezonabile şi ţin seama de interesele con­sumatorului şi de situaţia în care se află acesta. Acest lucru poate include stabilirea unor măsuri de limitare a executării silite asupra salariilor, asupra pensiilor sau asupra unor prestaţii simi­lare, pentru a permite păstrarea unui venit minim şi evitarea unei supraîn­datorări a gospodăriilor”, se arată în textul directivei. Prevederile acestei directive vor trebui transpuse în termen de doi ani şi în legislaţia românească.

Între timp, ca o transpunere a noii directive în legislaţia românească, U.­D.M.R. a anunţat că va depune un pro­iect în Parlament în sprijinul persoa­nelor pe care băncile ar urma să le eva­cueze din locuinţe, din cauza ne­plăţii datoriilor, iniţiativa vizând posi­bilitatea ca autorităţile locale să cum­pere apar­tamentele respective şi să le închi­rie­ze apoi celor aflaţi în aceste situaţii.

Reprezentanţii U.D.M.R. spun că au avut mai multe discuţii cu cei ai băncilor şi cu cetăţeni care au datorii la bănci şi nu le mai pot onora, astfel că ar putea fi evacuaţi din locuinţe, iar pro­iectul are scopul de a proteja fami­lii­le care nu îşi pot plăti datoriile la bănci nu din cauza neglijenţei, ci din motive obiective.

“În România, sunt zeci de mii de familii care se află în prag de evacuare de către bănci. Dacă nu luăm măsuri, din 1 martie va începe acest proces de evacuare, ceea ce va duce inclusiv la prăbuşirea pieţei imobiliare din Ro­mânia. Nu vorbim de vile şi ca­se, ci de apartamente. Propunerea este ca în cazul în care o autoritate publică locală cumpără o locuinţă de la o bancă, locuinţa respectivă devine proprietatea publică a autorităţii locale şi poate fi dată în chirie familiei eva­cuate”, spune Antal Arpad, primarul din Sfântu Gheorghe, unul dintre sus­ţinătorii acestui proiect.

Iniţiative similare, cu alte abordări la intervale de câţiva ani

Până la concretizarea acestei ini­ţiative, deocamdată există numeroase controverse legate de iniţiativa Guver­nului care vrea să stimuleze consumul printr-un credit fiscal acordat persoa­nelor cu venituri sub medie care obţin de la bancă restructurarea creditelor, dar numai în condiţiile stabilite de Stat, cu prelungirea scadenţei până la doi ani. Măsura Guvernului Ponta ar trebui să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate, dar nu cu mai mult de 500 lei ori echivalentul în lei aferent valu­tei în care a fost acordat ori la care es­te indexat creditul, a obligaţiilor lunare de plată ale debitorului aferente credi­tului supus restructurării, pentru o pe­rioadă de cel mult doi ani. Interesant este însă că o iniţiativă similară, ini­ţiată de P.D.L., a fost respinsă de U.S.L. acum trei ani.

Pe motiv că o creştere foarte ma­re a gradului de îndatorare a populaţiei către bănci şi o escaladare a restan­ţe­lor ar putea duce la o catastrofă socia­lă, un grup de opt deputaţi, dintre care doi din Timiş, iniţiaseră în 2011 o al­ter­nativă la legea falimentului personal. Propunerea legislativă viza suspen­darea plăţii ratelor către bănci, pe o perioadă de trei ani, pentru românii ca­re nu-şi mai pot plăti datoriile. Proiec­tul de lege pentru combaterea sărăciei extreme şi prevenirea unor catastrofe sociale îi avea printre iniţiatori şi pe doi deputaţi de Timiş, Gheorghe Cio­ba­nu şi Marius Dugulescu – pe atunci, ambii parlamentari P.D.-L.

Acest proiect de lege a fost pro­pus de o majoritate de parlamentari de dreapta, de la P.N.L. şi P.D.-L. Dar a fost respins la sfârşitul lunii iunie a anului trecut de către o majoritate U.S.L. Practic, deşi lucrurile ar fi trebuit să stea invers, ţinând cont de specificul pro­iectului, acesta a fost propus de dreapta şi respins de stânga. Acum, însă, o iniţiativă similară este propusă tocmai de reprezentanţii U.S.L. care au respins acest proiect.

“Nu ştiu ce se va rezolva cu aceas­tă restructurare a creditelor. Din câte văd, ajutaţi sunt cei cu venituri sub 1.600 de lei, adică tocmai cei care, din lipsă de educaţie financiară, şi-au luat cre­dite cu buletinul, pentru plasme. Cei care şi-au luat credite pentru a face ceva util, poate o afacere, sau cei cu credite ipotecare au venituri mai mari, şi pe ei nu îi ajută cu nimic această iniţiativă, care are un pronunţat iz electoral şi se îndreaptă spre o anumită categorie-ţintă a populaţiei”, spune economistul timişorean Nicolae Bobiţan.