Timişorenii s-au obişnuit, de ani de zile, cu imaginea schelelor de la Muzeul Banatului. Tărăgănarea lucrărilor de consolidare a acestui obiectiv ar putea duce la pierderea unei finanţări foarte importante, de ordinul milioanelor de euro, pentru reabilitarea clădirii.

Întârzieri cu consecinţe grave

Conducerea Consiliului Judeţean Timiş atrage atenţia că întârzierea lucrărilor de consolidare a Castelului Huniade, care adăposteşte Muzeul banatului, pune în pericol proiectul european de reabilitare a clădirii.

Cererea de finanţare pentru proiectul în valoare de 5 milioane de euro  riscă să nu poată fi depus în acest an, spune vicepreşedintele CJ Timiş, Roxana Iliescu. „Am un mare semn de întrebare, la momentul acesta, vizavi de posibilitatea de a depune în aceste condiţii, până în 25 noiembrie – care e termen limită –, proiectul în valoare de cinci milioane de euro. Deşi anul acesta, teoretic, se vor finaliza lucrările de consolidare, încă nu putem avea o reprezentare clară a ceea ce înseamnă finalizarea lucrărilor la Castelul Huniade”, mai spune Roxana Iliescu.  

Aceasta precizează că, fără finalizarea lucrărilor de consolidare, cererea de finanţare nu poate fi depusă, fiind nevoie ca situaţia din documente să corespundă cu cea din teren. În aceste condiţii, dacă nu se reuşeşte să se depună cererea de finanţare în acest an, banii mai pot fi solicitaţi doar la sesiunea din 2017.

Directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Timiş, Sorin Predescu, declară că CJ Timiş nu poate grăbi lucrările, dar anunţă că în această perioadă reprezentanţii Direcţiei vor avea deplasări frecvente pentru a verifica stadiul proiectului de consolidare şi măsurile dispuse la ultimele controale. „În vară am dat amenzi, în urma unor astfel de verificări, constatând că nu erau terminate lucrările la şarpantă şi erau infiltraţii de apă în imobil. Atunci am dat sancţiuni pentru că, pe de o parte, nu am fost notificaţi cu privire la stadiul în care se află clădirea-monument istoric, şi am constatat şi depozitări neconforme ale unor exponate, care riscau să ducă la deteriorarea acestora”, mai spune Sorin Predescu.

La controalele Direcţiei de Cultură s-a remarcat, printre altele, faptul că 70% din bunurile arheologice nu erauinventariate şi că lipseau fişele analitice de evidenţă actualizate cu fotografii şi descriere amănunţită.  

Nici conducerea Muzeului Banatului nu e mulţumită de stadiul lucrărilor la acest obiectiv. „A fost un arhitect diriginte de şantier, apoi colaborarea s-a întrerupt şi, din nou, s-a revenit, deşi lucrurile nu au mers chiar bine. Noi am reziliat contractul pentru serviciile de dirigenţie de şantier, în urmă cu câteva luni”, spune directorul Muzeului Banatului, Claudiu Ilaş.

Lucrări interminabile

Lucrările de la Muzeul Banatului vizează în primul rând clădirea care găzduieşte Secţia de Istorie, Secţia de Arheologie şi Secţia de Ştiinţele Naturii din cadrul Muzeului Banatului, imobil aflat în stare avansată de degradare, după cum avertizează specialiştii.

Prima etapă a constat în lucrări de consolidare la structura de rezistenţă, la interior, exterior, plus reparaţii minore la acoperiş. Partea a doua a proiectului vizează reparaţii ample la acoperiş şi în interior, dar şi lucrări la canalizare pentru a preveni infiltrarea apei în pereţi. 

Muzeul Banatului funcţionează, din 1948, în Castelul Huniade, cea mai veche clădire atestată din Timişoara. Prima construcţie datează din vremea regelui Carol Robert de Anjou, între 1307 şi 1315, şi a fost grav avariată de un cutremur. Ulterior, în perioada 1443-1447, pe vremea lui Iancu de Hunedoara, a fost ridicat un nou castel, după planurile italianului Paolo Santini de Duccio. Avariat în timpul mai multor asedii, castelul a fost reconstruit, iar forma sa actuală datează din 1856.