Nu este prima oară când se discută despre posibilitatea ca unele Primării, inclusiv din vestul ţării, să ajungă în incapacitate de plată. De vină sunt datorii vechi neplătite sau, în destul de multe cazuri, contracte de lucrări publice gestionate dezastruos ori chiar proiecte cu fonduri europene implementate într-o asemenea manieră încât trebuie să se dea banii înapoi. Ultimele rapoarte legate de gestionarea finanţelor publice la nivel local arată că la destule Primării din Timiş încă mai e loc de cheltuieli cel puţin bizare, şi de contracte dubioase, cu onorarii pe măsură.

Lucrări cu punere în aplicare după ureche

În ciuda faptului că se reclamă împuţinarea fondurilor atribuite de Guvern, care „uită” să dea bani în teritoriu şi în funcţie de contribuţiile la buget ale unor judeţe, totuşi, conform ultimului Raport făcut public cu privire la gestionarea banilor publici la nivel local destul de multe Primării din Timiş încă mai au probleme atunci când este vorba de o împărţire judicioasă a banilor. Punctul sensibil rămâne implementarea unor contracte de lucrări publice, atât prin sistemele de plată, gen avans la avans, cât şi prin tarifele practicate. Curtea de Conturi a făcut în acest raport recent o trecere în revistă a celor mai ciudate contracte publice găsite pe la primăriile controlate din Timiş.

Lista începe cu Iecea Mare unde, se arată în raportul de control, s-a constatat efectuarea de plăţi nelegale în valoare estimată de 2,7  milioane de lei, care au condus la prejudicierea bugetului local al comunei. Plăţi făcute pentru reabilitarea drumului comunal DC 14 Lenauheim – Iecea Mare, în mod necorespunzător standardelor de calitate, aspect confirmat de o expertiză tehnică, lucrările de investiţii nefiind supuse în realitate recepţiei de către persoane cu specializare tehnică. „Plăţile au fost efectuate în baza actelor adiţionale întocmite după data încetării contractului de execuţie, sumele fiind utilizate fără justificare, acestea fiind alocate prin Programul privind pietruirea, reabilitarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate, cu finanţare de la bugetul de stat prin CJ Timiş, pentru lucrări de reparaţii – burduşiri în perioada de garanţie pentru lucrările executate. Se constată, de asemenea, încălcarea repetată a legislaţiei în vigoare, cu scopul de atribuire directă prin act adiţional, a unei valori mai mari cu 65% din valoarea iniţială a contractului şi de anulare a perioadei de garanţie”, se mai menţionează în documentul aferent controlului.

La Tomnatic o lucrare la reţeaua de apă a făcut ca atât Inspectoratul de Stat în Construcţii, cât şi Consiliul Judeţean Timiş să constate că Primăria a executat lucrări de extindere a reţelei de alimentare cu apă fără autorizaţie de construire, fapt pentru care CJ Timiş a dat o amendă contravenţională de 1.000 de lei. Amendă care, spun inspectorii Curţii de Conturi, a fost „achitată necorespunzător din credite bugetare. Măsurile dispuse de cele două instituţii de specialitate cu privire la autorizarea lucrării de extindere a reţelei de alimentare cu apă a comunei Tomnatic, nu au fost aduse la îndeplinire şi nici nu au fost sistate lucrările de investiţii.” Pe acelaşi contract s-a mai constatat atribuirea prin procedură de cerere de ofertă şi conform criteriului preţul cel mai scăzut, „cu toate că ordonatorului de credite îi era complet interzis prin legislaţia specifică, din domeniul achiziţiilor publice, să procedeze la atribuirea directă a lucrării, întrucât valoarea finală decontată a lucrării este de 1,26 milioane de lei, rezultată din suplimentarea valorică a contractului iniţial”. Şi tot aici, echipa de audit a constatat angajarea, lichidarea şi plata cheltuielilor pentru obiective de investiţii pentru care nu au fost elaborate şi aprobate documentaţii tehnico-economice, conform legii.

O situaţie ciudată la un contract similar a fost constatată şi la Otelec, unde la obiectivul de investiţii executat cu acelaşi executant care a efectuat lucrările de extindere şi modernizare alimentare cu apă la Tomnatic, au fost constatate abateri de la lege, „cauzatoare de prejudicii estimate de auditorii publici externi în sumă de 550.000 de lei şi venituri suplimentare în sumă de 270.000 de lei.”

„Bonusuri” neaşteptate la contracte publice

Potrivit aceluiaşi raport al Curţii de Conturi, la alte Primării din Timiş o serie de contracte de lucrări publice au fost viciate de cheltuieli suplimentare care puteau fi evitate.

Este dat exemplul de la Dumbrăviţa, unde s-a constatat că în urma nerespectării clauzelor contractuale cu privire efectuarea plăţi în termen a facturilor emise de executantul lucrării de investiţii pentru reabilitare drum, Curtea de Apel Timişoara a obligat Primăria să plătească unui agent economic 365.000 de lei, cu titlu de penalităţi, cheltuieli de judecată şi cheltuieli de executare. Tot aici s-a remarcat că s-au efectuat plăţi nelegale estimate în sumă de 224.000 de lei, în baza contractului de executare lucrări al cărui obiect constă în extinderea reţelei de canalizare a apelor uzate menajere, prin înscrierea în situaţiile de lucrări a unui preţ mult mai mare decât cel din facturile de achiziţie la materialul „ţeavă”.

Şi lucrările de împădurire au continuat să işte probleme, după exemplul de la Cenad, de acum trei ani, unde, scriptic, a fost plantată o pădure care, de fapt, nu există. De această dată la Dudeştii Noi. Ca urmare a verificării modului în care a fost realizat proiectul „Ameliorarea prin curăţare şi împădurire a terenurilor degradate”, auditorii publici externi au constatat mai multe probleme. De exemplu, nerespectarea în totalitate a prevederilor legale referitoare la recepţia lucrărilor de ameliorare şi împădurire a terenurilor degradate, nerespectarea clauzelor contractului de finanţare încheiat cu Administraţia Fondului pentru Mediu, nerespectarea normelor legale privind lichidarea şi plata cheltuielilor din fonduri publice şi neefectuarea programului de control al împăduririi prevăzut în proiectul de execuţie, fapt ce a condus la cauzarea unui prejudiciu estimat în sumă de 112.000 de lei.

La Nădrag este greu de apreciat cum a fost selectat un operator economic pentru executarea unei lucrări publice, cert este că auditorii au depistat că forma care efectua lucrările de amenajare a noului sediu al Primăriei nu era înregistrată ca plătitor de TVA, de contribuţii şi nici ca plătitor de impozit pe salarii, „drept pentru care, aceste taxe şi impozite decontate comunei şi neplătite la stat împreună cu valorile de materiale nepuse în operă, reprezintă pagubă adusă bugetului local al comunei în sumă de 339.000 de lei.”

Pe aceeaşi listă a achiziţiilor problematice apare şi Primăria Biled unde s-au evidenţiat în urma controlului „cheltuieli nejustificate în sumă de 294.000 de lei pentru achiziţia de lucrări de contorizare, în condiţiile în care pe parcursul anilor 2012 – 2013 au mai fost montate astfel de cămine de contorizare.”

Efectuarea de plăţi nedatorate (plăţi peste valoarea contractului, actualizări neprevăzute de lege, nerespectarea clauzelor contractuale) a mai fost constatată în cazul  Primăriilor Ciacova şi Sânpetru Mare. La Sânpetru Mare s-a decontat în plus, fără justificare, peste valoarea contractată şi facturată a sumei de 39.000 lei, în baza contractului de execuţie „Lucrări de renovare interioare la Cămin Cultural în localitatea Igriş”. De asemenea, a fost acceptată şi achitată nelegal de către Primăria Cenei o diferenţă în sumă de 40.000 lei întrucât Primăria „nu susţine cu documente justificative manopera înscrisă în devizul ofertă şi în situaţiile de lucrări.”

Deşi nu este în sfera lucrărilor publice, mai merită menţionată şi situaţia constatată la Pădureni, unde s-au efectuat plăţi nelegale reprezentând penalităţi de întârziere, cheltuieli de judecată, onorariu şi cheltuieli de executare silită în sumă de 399.000 lei. „Plăţi aferente facturilor restante fără a avea aprobate credite bugetare cu această destinaţie, precum şi efectuarea unor plăţi nelegale pentru care entitatea nu a justificat că au fost efectuate în interesul entităţii, în sumă de 45.000 de lei, reprezentând convorbiri telefonice, pentru un număr de 29 telefoane mobile, care nu se regăsesc înregistrate în evidenţa tehnico-operativă şi cea contabilă a entităţii, în condiţiile în care nu se cunosc în cazul unor telefoane mobile, utilizatorii acestora”, se mai arată în raportul Curţii de Conturi.

Bugete mici, răspunderi proporţionale

Aceste constatări sunt făcute publice acum, la un interval de timp care se poate întinde şi până la doi ani de la data controlului, pentru că aceasta este metodologia de lucru a Curţii de Conturi. În acelaşi sens, se mai poate menţiona faptul că, probabil, multe din aceste constatări vor fi contestate în instanţă, ştiindu-se faptul că nu de puţine ori Curtea de Conturi a pierdut aceste procese cu Primăriile controlate, caz în care prejudiciile constatate au fost şterse.

Pe de altă parte, şi dacă o parte din aceste sume se menţin ca prejudicii în urma proceselor derulate, ele arată că e nevoie de o mult mai mare responsabilitate în ceea ce priveşte gestionarea banilor publici, în condiţiile în care potrivit noii legislaţii, o Primărie poate ajunge în insolvenţă din cauza unui contract de lucrări publice gestionat într-un mod iresponsabil.

„Teoretic, conform actualei legislaţii este posibil ca o Primărie să ajungă în incapacitate de plată şi în insolvenţă. În situaţii de acest gen însă, probabil că intervine Consiliul Judeţean, şi nu se ajunge la închiderea respectivei unităţi administrative. Până acum în Timiş nu ştiu să fi existat situaţii de acest gen”, ne-a declarat Viorel Coifan, fost director general al Institutului Naţional de Administraţie.

Conform legii, primarii care nu sunt capabili să-şi gestioneze fondurile pot fi înlocuiţi cu administratori judiciari şi, dacă nu anunţă la timp iminenţa insolvenţei, riscă pedepse cu închisoarea. Primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene sunt obligaţi să ceară Tribunalului să declare insolvenţa, dacă autoritatea locală are datorii neplătite mai vechi de 120 de zile şi care depăşesc 50% din bugetul general sau dacă nu au achitat salariile de mai mult de 120 de zile.