Foto: Octav Ganea/Europa Fm

La două săptămâni de la intervenția violentă a jandarmilor, la protestul diasporei, Jandarmeria Română răspunde la o solicitare de informații prin care am cerut detalii despre intervenția din 10 august. Dar o face incomplet și ambiguu. De exemplu, declară că nu a fost folosit muniție letală, dar pe de altă parte, jandarmii au fost dotați cu arme de foc. Jandarmerița agresată este un exemplu.

Răspunsuri incomplete și neclare

Imediat după violențele comise de jandarmi la protestul diasporei din 10 august, am cerut conducerii Jandarmeriei Române să răspundă la câteva întrebări. Le voi publica mai jos, fiecare însoțită de răspunsul primit. Care au. Unele sunt cu răspunsuri incomplete sau echivoce, altele nu au.

1. Cine şi din ce motive a solicitat Prefectului Municipiului Bucureşti emiterea ordinului privind intervenţia în forţă a Jandarmeriei?        

Jandarmeria Română, printr-o adresă semnată de colonelul Traian Mârza, șeful Direcției Cabinet din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, evită un răspuns clar, cu nume și argumente, și face trimitere la un paragraf de lege, art. 19 din Legea nr. 60/1991, privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, care prevede că „intervenția în forță a organelor de ordine va fi decisă de prefect, primar sau înlocuitorii acestora, din localitatea în care se desfășoară adunarea publică, la solicitarea șefului organului local de poliție sau împuternicitului acestuia desemnat să asigure măsurile de ordine la locul manifestației.”

Deci, nu știm dacă au existat motive reale pentru ca Jandarmeria să fie echipată pentru o astfel de ripostă.

2. Cine a elaborat strategia de acţiune şi cine a coordonat-o?

Ordinul de intervenție în forță, transmite Jandarmeria, a fost întocmit de către comandantul acțiunii și aprobat de către prefectul municipiului București. Pentru că nu e indicat numele comandantului acțiunii, se poate deduce că este vorba despre maiorul Laurențiu Cazan, cel care, în urmă cu câteva zile, și-a cerut scuze față de „cei care au suferit în mod gratuit” și a declarat – o informație pe care Prefectura București a refuzat să o facă public timp de o săptămână după evenimete – că decizia de a emite ordinul de intervenție a fost luată cu trei ore înainte de momentul în care Brigada Specială a invervenit în forţă şi a eliberat piaţa, adică în jurul orei 20.

3. Ce muniţie şi ce tip de gaze s-au folosit în timpul acestei acţiuni?

Pe timpul intervenției, transmit oficialii Jandarmeriei, a fost folosită muniție neletală compusă din cartușe de calibru 38 mm IL (cu efect iritant-lacrimogen), grenade de mână IL cu corpul de cauciuc (cu efect iritant-lacrimogen), spray-uri irritant-lacrimogene și pulverizatoare de capacitate marită (cu substanță iritant-lacrimogenă), „muniție aflată în dotarea Jandarmeriei Române și folosită de majoritatea forțelor de ordine din Europa”. Reprezentanții Jandarmeriei mai spun că CS (O – Chlorobenzylidenenmalonnitrile) și OC (Oleoresin Capsicum) sunt substanțele active din muniția pe care au folosit-o, „fabricată conform standardelor europene și internaționale”.

Atât muniția neletală, cât și gazele lacrimogene folosite au certificat de calitate și garanție, precum și declarație de conformitate, mai declară aceștia: „Materialele folosite de Jandarmeria Română sunt achiziționate exclusiv de la nouă producători autorizați și certificați conform legii.”

Raul Pătrașcu, specialist în chimie și fizică, cercetător la Institutul Oncogen din Timișoara, scria într-un articol publicat în Contributors că gazul CS (o-Clorobenziliden malononitril) este unul dintre cele „ mai populare și «eficiente» (a se citi – puternice) tipuri de chimicale utilizate în gazul lacrimogen”. Acesta mai spunea că „gazele lacrimogene precum CS sau DM sunt clasificate ca și arme chimice și este interzisă utilizarea lor în război, conform convenției de la Geneva, art. I (5) din 1993, însă iată, ele sunt utilizate împotriva cetățenilor civili.”

Oficialii Jandarmeriei susțin că jandarmii au dreptul să folosească forța, mijloacele din dotare și armamentul, la intervenții, și invocă în acest sens art. 27, alin. (4) din Legea nr. 550/2004, privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române pentru îndeplinirea atribuțiilor și misiunilor specifice.

4. Când a primit Jandarmeria Română date referitoare la persoane care au pregătit și provocat violențele la protestul din 10 august, date pe care SRI a anunțat public că le-a transmis operativ Ministerului Afacerilor Interne și, implicit, Direcției Generale de Management Operațional? Cum au fost fructificate aceste informaţii?

Întrebarea nu are răspuns.

5. Câţi agresori au fost depistaţi de către Jandarmerie şi ce măsuri s-au luat împotriva lor?

Întrebarea nu are răspuns.

6. Jandarmeria Română a anunțat că de la tânăra jandarmeriţă bătută de mai mulţi protestatari a fost furat pistolul. Despre ce tip de armă e vorba? Dacă e vorba despre o armă de foc, cine a dispus şi cu ce argument dotarea jandarmilor cu arme de foc, la acest protest?

„Arma sustrasă de la subofițerul jandarm, la care faceți referire, este un pistol calibrul 7,65 mm model 1974”, comunică Jandarmeria. Nu indică marca pistolului și se eschivează să confirme dacă pistolul este din categoria armelor de foc, situație în care este necesară explicația dotării jandarmilor cu arme de foc, la acest protest.

Pistoalele de calibru între 4.55 mm şi 11.50 mm, spune expertul în securitate Hari Bucur-Marcu, sunt arme de foc, deci arme letale. În context, se nasc alte întrebări: 1. De ce jandarmerița a purtat o armă de foc asupra ei la acest protest? 2. Câți dintre jandarmii mobilizați în piață au mai avut astfel de arme la ei.

7. Cine sunt jandarmii care au abandonat-o în mulţime? S-a luat vreo măsură împotriva lor?

Întrebarea nu are răspuns.

Referitor la întrebările la care nu au dat răspuns, „vă comunicăm faptul ca s-au dispus verificări interne privind modul de acțiune a jandarmilor din data de 10 august 2018, din Piața Victoriei, iar rezultatul verificărilor vor fi puse la dispoziția organelor abilitate. În prezent, intervenția jandarmilor privind restabilirea ordinii și liniștii publice face obiectul unui dosar aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.”

Prefectura București nu dă informații, sub pretextul anchetei

În aceeași zi am trimis o solicitare de informații și prefectului de Bucureşti, Speranța Clişeriu, prin care am cerut să comunice care au fost motivele ce au stat la baza emiterii ordinului privind intervenţia în forţă a Jandarmeriei, din seara de 10 augut, şi la solicitarea cui a emis acel ordin. Mi s-a răspuns că aceste informații nu sunt publice întrucât fac obiectul unui dosar penal.

La momentul la care Prefectura Capitalei comunica acest răspuns, însă, Parchetul Militar nu avea cum să investigheze aceste aspecte, pentru că nu primise respectivul ordin de intervenție, deși îl ceruse; instituția refuzase, timp de trei zile concomitent, să pună acest act la dispoziția procurorilor militari.

Urmările parțiale ale Jandarmeriadei, în cifre

După intervenția în forță a jandarmilor în Piața Victoriei, mai mult de 450 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale; unora le-a fost acordat primu-ajutor în piață, de echipaje SMURD, după ce li s-a făcut rău din cauza gazelor lacrimogene.

O serie de alte personae au fost agresate, lovite cu bastoanele. Numărul victimelor nu se cunoaște cu exactitate.

Ceea ce este cert e faptul că până vineri, 24 august, la Parchetul General au fost depuse 705 plângeri penale – 50 doar vineri – legate de violențele de la protestul diasporei.

Parchetul General, la scurt timp după evenimente, că procurorii militari au deschis o anchetă penală in rem și au dispus efectuarea unei „expertize fizico-chimice asupra substanțelor cu efect iritant-lacrimogen existente în muniția și în recipientele ridicate de la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, de către experți din cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice”.

Articol publicat şi în Puterea a Cincea.