Cine afirmă că majoritatea Primăriilor din Timiş au fost puternic afectate de criza financiară şi abia reuşesc să se menţină pe linia de plutire înseamnă că nu a văzut rapoartele anuale ale Curţii de Conturi legate de gestionarea fondurilor publice la nivel local. Un astfel de raport defalcat dsescrie mai multe investiţii inutile sau controversate care au grevat bugetele administraţiilor locale din Timiş. Şi, în cea mai mare parte a cazurilor, banii cheltuiţi nejustificat sunt imposibil de recuperat.

Investiţiile în software sunt pe departe unele dintre cele mai greu de contabilizat şi analizat

Un recent raport al Curţii de Conturi, făcut public recent, cu decalaj de un an, arată că investiţiile fără sens sau care nu respectă legislaţia au rămas la ordinea zilei la multe Primării din judeţ. Din păcate, în majoritatea cazurilor, banii cheltuiţi nejustificat sunt imposibil de recuperat şi constatările sunt contestate, de multe ori cu succes, în instanţe. Ce rămâne în urmă e aceeaşi „pagubă colaterală”, rostogolită de la un an la altul în bugetele publice.

Ca şi în cazul unor Primării orăşeneşti, investiţiile în software sunt pe departe unele dintre cele mai greu de contabilizat şi analizat, din punct de vedere al oportunităţii. Totuşi, la Primăria Bogda, de exemplu, se consemnează că s-a plătit ceva ce nu există: “S-au înregistrat obligaţii de plată, deşi aceste servicii nu aveau cum să fie efectuate, din moment ce nu există obiectul prestaţiei, respectiv entitatea nu deţine licenţa pentru programul de contabilitate, pentru programul de impozite şi taxe, nu au fost achiziţionate de către entitatea auditată şi nici nu rezultă din fişa contului 208 că ar avea achiziţionate software pentru contabilitate, impozite şi taxe”.

Investiţia merge, la aceeaşi Primărie, mână în mână, cu o altă legată de achiziţia de servicii medicale pentru “pacienţi invizibili”, Curtea de Conturi consemnând că “au fost efectuate plăţi pentru servicii medicale fără a exista la bază un contract privind acordarea serviciilor medicale, nu există nici un document din care să reiasă persoanele care au beneficiat de aceste servicii şi nu există buletine de analize medicale care să confirme prestările efectuate.”

În alte cazuri, precum cel al Primăriei Criciova, deşi investiţiile s-au realizat, ele nu există scriptic, nefiind evidenţiate şi recepţionate de Primărie. “Primăria Criciova nu are recepţionat şi înregistrat în evidenţa contabilă şi tehnic operativă, obiectivul de investiţii «Teren de sport» pentru care s-au efectuat cheltuieli materiale, reprezentând iarbă sintetică şi piatră amenajare teren de sport, realizate în regie proprie, de natura investiţiilor, care au fost trecute direct pe contul de cheltuieli”.

O situaţie inedită s-a remarcat la Primăria Ghiroda unde, poate în lipsă de alte investiţii de amploare, Primăria a investit în… amenzi. Plătite, evident, din bugetul public. “Din procesele-verbale de control reiese faptul că Primăria Ghiroda a fost sancţionată contravenţional în trei cazuri. Aceste amenzi au fost achitate din bugetul comunei Ghiroda şi trecute pe costuri, fără însă a se face o analiză a vinovăţiei vreunei persoane angajate din cadrul Primăriei Ghiroda”, se arată în procesul-verbal de control al Curţii de Conturi.

Probleme fără soluţii

La Primăria Giroc, aceleaşi rapoarte publicate recent de către Curtea de Conturi identificau nişte investiţii “pe cuvânt de onoare” în spaţii verzi. Astfel, consemna raportul de control, “Toate lucrările facturate au fost certificate în privinţa realităţii, regularităţii şi legalităţii, în condiţiile în care nu există: 1. documente din care să reiasă necesitatea realizării lor. 2. documente în baza cărora s-au facturat lucrările (contract şi deviz ofertă). 3. documente legal întocmite care să confirme executarea acestora”.

La Liebling, însă, s-a investit în oameni. Pe lângă sporuri de fidelitate şi confidenţialitate, ultimul raport al Curţii de Conturi consemnează unele cazuri de plată la dublu a unor oameni, culmea, de către două instituţii aflat în raporturi de coordonare – respectiv Primăria şi Şcoala. “S-a efectuat remunerarea aceleiaşi persoane de către două instituţii pentru o singură activitate desfăşurată de aceasta, în speţă transportul şcolar al copiilor pe raza teritorială a comunei”, se arată în procesul-verbal de control.

Conform aceloraşi rapoarte, şi la Primăria Margina s-a constatat o investiţie demnă de reţinut – respectiv, contractarea unor servicii de pază cu o firmă din Timişoara. E greu de crezut însă că, în caz de nevoie, agenţii de pază pot ajunge prompt la intervenţii, de la 100 de kilometri. “Nu s-au asigurat astfel principiile de eficacitate, eficienţă şi economicitate în vederea minimizării costului resurselor alocate pentru prestarea serviciilor de pază, ordine publică şi protecţia bunurilor”, este opinia inspectorilor Curţii de Conturi. Care, rămân, mai departe, cu părerea lor şi cam atât.

Cu sau fără legătură cu minunile biblice, acelaşi raport de control al Curţii de Conturi menţionează, în urma controlului la Primăria Moraviţa, o situaţie inedită: “Din verificarea pe teren a lucrărilor de reparaţii exterioare la Biserica din Gaiu Mic, efectuată cu privire la modul în care au fost respectate principiile eficienţei, eficacităţii şi economicităţii, s-a constatat faptul că entitatea auditată a acceptat la plată lucrări înscrise în situaţiile de lucrări avizate de administrator, care nu au fost regăsite ca fiind executate”.

O problemă mai veche legată de achiziţii a fost identificată şi raportată în ultimele documente de control ale Curţii de Conturi la Primăria Satchinez, unde se menţionează că “Primăria a procedat la divizarea contactelor în mai multe contracte de valoare mai mică pentru încadrarea în pragul valoric de 15.000 euro pentru achiziţie directă în vederea evitării alegerii procedurii de achiziţie publică în funcţie de pragurile valorice legale pentru obiective de investiţii”.

La aceeaşi Primărie se mai specifică o altă investiţie cu probleme: “Executantul lucrării de investiţii «Lucrări de reabilitare cămin cultural Hodoni» a procedat la cuprinderea în situaţiile de lucrări întocmite pentru justificarea cheltuielilor efectuate a unor articole de deviz pentru care nu a efectuat prestaţiile prevăzute în lucrarea de proiectare sau a înscris în situaţiile de lucrări cantităţi mai mari decât cele reale, contrar lucrării de proiectare, fiind astfel prejudiciat bugetul local”.

Şi la Topolovăţ, raportul legat de gestionarea fondurilor publice a remarcat o anomalie: “Primăria a menţinut în mod nejustificat în soldul contului «Decontări din operaţiuni în curs de lămurire» o sumă care este rezultatul în fapt clarificat din punct de vedere economic reprezentând contravaloarea despăgubirilor-daune materiale rezultate dintr-un furt din casieria entităţii care a fost investigat de organele de poliţie fiind identificat făptuitorul, pentru acesta deschizându-se acţiune penală. Entitatea auditată nu a procedat la luarea măsurilor de reparare a prejudiciului produs prin furt reprezentând lipsuri în gestiune, numerar de 13.300 de lei, obiecte de inventar în valoare de 8.900 de lei, respectiv a cheltuielilor de judecată de 700 de lei”.

Şi tot aici s-a mai constatat că au fost identificate obiective de investiţii începute şi neterminate care au fost sistate din lipsă de finanţare, respectiv la Grădiniţa Topolovăţu Mare, unde lucrările au început în 2007 şi au fost sistate în 2009, şi la Parcul din localitate, început în 2009 şi sistat în acelaşi an. “Referitor la Grădiniţa cu 50 de locuri Topolovăţu Mare, la nivelul entităţii auditate nu se cunoaşte stadiul fizic al lucrărilor executate astfel că entitatea nu este în măsura să organizeze şi să conducă în aceste condiţii derularea în continuare a obiectivului de investiţii. Lipsa de finanţare precum şi managementul defectuos al proiectului a condus la realizarea parţială a unui obiectiv de investiţii cu consecinţe asupra calităţii investiţiei realizate precum şi asupra acordării perioadei de garanţie a lucrărilor (influenţată de fragmentarea în mai multe contracte).”

Acestea sunt doar câteva din neregulile consemnate într-un recent raport al Curţii de Conturi, cu specificaţia că face referire la controale care acoperă perioada anului 2012. Curtea de Conturi continuă să publice aceste rapoarte cu un decalaj de un an între momentul constatării sau al controlului. Este greu de spus câte din aceste sume constatate ca fiind cheltuite necorespunzător au fost recuperate. Din cazuistica instanţelor timişene, se poate vedea că majoritatea rapoartelor de control ale Curţii de Conturi sunt contestate în instanţă şi, în cele din urmă, nu mai au nicio finalitate concretă.

Un consilier judeţean acuză finanţarea “cu dedicaţie”

Acestor probleme locale legate de gestionarea banilor li se adaugă cele plecate de la nivel central sau judeţean legate de alocarea de bani către Primării. Mai mulţi consilieri judeţeni din Opoziţie continuă să spună că finanţarea se face personalizat, după criteriul apartenenţei politice. “Nu este niciun secret că Primăriile P.S.D. sunt favorizate. Deşi a existat această coaliţie U.S.L., Primăriile pesediste au primit de regulă, în Timiş, mult mai mulţi bani decât cele cu primari P.N.L., şi cu mult mai mulţi bani decât cele ale P.D.L. Estimez, din ce am văzut, că aceste diferenţe variază între 40 – 50% în cazul Primăriilor comunale şi pot merge până la 100% la Primăriile orăşeneşti”, susţine consilierul judeţean P.D.-L. Tiberiu Lelescu.