Într-o declaraţie făcută în Parlamentul României, un deputat de Timiş acuză sindicatul din Sănătate, Sanitas, este cel care blochează progresul în sistemul sanitar şi, indirect, îl acuză că ar face jocuri politice. În plus, spune parlamentarul, nici dacă Sănătăţii i-ar fi alocat un procent de 8% din PIB – faţă de 6% cât va fi în 2014 – nu ar fi suficient, “pentru că medicii și asistenții ar fi plătiți tot cu salarii fixe, stabilite prin comparație cu femeia de serviciu din şcoala generală sau cu şoferul de la Prefectură”.
Problemele, împinse spre Sanitas, nu spre minister
Deputatul P.N.L. în Colegiul 1 Timişoara Horia Cristian salută deschiderea Ministerului Sănătăţii de a dialoga cu sindicatele pentru a preveni o grevă generală care ar fi avut efecte negative asupra asistenței sanitare: “Chiar dacă medicii nu s-ar fi alăturat decât în foarte mică măsură unei greve, greva asistenților medicali ar fi împietat activitatea medicală curentă”.
Horia Cristian afirmă că este greu de înțeles atitudinea sindicatului Sanitas: “Atunci când salariile au fost reduse abuziv cu 25%, nu a avut nimic de spus. După cum nu a avut nimic de spus când, în 2012, au fost plătite 3,5 miliarde lei restanțe la medicamente”. Prin negocierile sale cu M.S., susţine deputatul liberal sindicatul a sabotat “orice încercare de progres în sistemul sanitar”: “Sanitas a cerut implicit ca asistenții medicali să fie considerați, în continuare, personal bugetar, atât prin solicitarea de modificare a O.U.G. 103/2013, cât și prin solicitarea imperativă a unui nou contract colectiv de muncă. Prin aceasta, Sanitas anulează eforturile susținute ale Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România și ale Colegiului Medicilor din România de a face ca meseriile de asistent medical și medic să fie recunoscute ca profesii liberale. Prin aceasta, Sanitas blochează dorința medicilor și asistenților medicali de a fi recunoscuți de societatea românească ca oameni care exercită o profesie liberală, care doresc să fie recunoscuți pe baza pregătirii lor, a importanței sociale a muncii pe care o prestează și doresc să fie plătiți pe baza calității muncii lor”.
Horia Cristian susţine că Sanitas condamnă asistenții medicali să fie, în continuare, “bugetari”, să aibă salarii comparabile cu personalul din sistemul public, aceasta în condițiile în care munca, stresul și riscul profesional al medicilor și asistenților medicali nu suportă comparație cu nicio altă persoană din sistem.
Deputatul P.N.L. laudă, în schimb, Coaliția Profesioniștilor din Sănătate, dat fiind că aceasta, spune el, a fost de acord să sprijine transformarea sistemului sanitar, prin sprijinirea proiectului pilot de schimbare a statutului a 12 spitale publice din România. “Prin aceasta, C.P.S.R. reafirmă dreptul medicilor și asistenților medicali de a-și exercita profesia liber, pe baza competenței și performanței profesionale. Pacienții asta își doresc: medici și asistenți medicali profesioniști, competenți, care să fie răsplătiți pe măsura eforturilor lor, care să nu fie încorsetați de salarii fixe”, mai spune Horia Cristian.
“Nici 8% din PIB nu ar fi de ajuns”
În aceeaşi declaraţie susţinută în Parlamentul României, Horia Cristian declară că s-a afirmat în nenumărate rânduri că mai mulți bani ar rezolva problemele de asistență medicală, că 6% din PIB ar fi o sumă suficientă pentru 2014, o sumă care ar rezolva “toate” problemele. “Iată că, în Sănătate, cheltuiala din 2014 va fi de 6% din PIB* și oamenii, pacienții, medicii și asistenții medicali își dau seama că aceste sume nu sunt suficiente. Și dacă ar fi 8% din PIB, tot nu ar fi suficient, pentru că medicii și asistenții ar fi plătiți tot cu salarii fixe, stabilite prin comparație cu femeia de serviciu din şcoala generală sau cu şoferul de la Prefectură. Și, evident, munca prestată de ei ar fi în concordanță cu salariul.
Indiferent cât de mulți bani ar cheltui românii pe sănătate, ei nu ar primi servicii medicale mai bune, pentru că sistemul sanitar nu funcționează așa cum ar trebui. Trebuie să schimbăm modul în care facem medicină și cea mai importantă schimbare este aceea ca medicii și asistenții să nu mai fie bugetari”.
Puţin peste 6% din PIB alocat Sănătăţii, în 2014
Horia Cristian mai spune că, acum, C.N.A.S. plătește, pentru și în numele pacienților asigurați, 71 – 68% din cheltuiala directă pentru servicii medicale. Astfel, cheltuială totală în Sănătate, în 2014, estimează parlamentarul timișean, va fi, în cifre cifre estimative, de 7,2 miliarde lei – bani care vor merge la Ministerul Sănătăţii, 22,6 miliarde lei – la C.N.A.S., iar 9,68 miliarde lei va fi suma care va reprezenta cheltuială privată. Ceea ce presupune un total de 39,48 de miliarde de lei, echivalentul a 6,04% din PIB, estimat a fi de 653 de miliarde de lei.
Horia Cristian mai spune că, potrivit Eurostat, cheltuiala în Sănătate în țările U.E. se calculează astfel: cheltuială publică plus cheltuială privată, care dau cheltuială totală. Cheltuiala privată este estimată la un procent de 29 – 32% din totalul sumelor cheltuite direct pentru servicii medicale şi include compensarea rețetelor, medicamentele fără rețetă, co-plata la investigații medicale, consultațiile private, medicamentele și materialele sanitare cumpărate în timpul internării în spital. În aceasă categorie nu sunt incluse cheltuielile de tratament în străinătate şi plățile informale.
Ultimele comentarii