Patrimoniul multor sindicate din perioada antedecembristă continuă să ridice controverse, pentru că, după 1990, s-a constatat că multe construiseră imobile sau baze de odihnă şi tratament prin muncă patriotică. Aceste proprietăţi imobiliare, cu o valoare foarte mare, au fost considerate până în 1989 ca aparţinând poporului şi au fost intabulate. Controversele legate de acest patrimoniu continuă, deşi a trecut aproape un sfert de secol de la Revoluţie. Ca răspuns la interpelarea unui senator timişean, Ministerul Culturii recunoaşte că e greu de spus cui aparţine acest patrimoniu.

Explicaţii care nu lămuresc nimic

Pentru că şi în Timiş patrimoniul fostelor sindicate comuniste a generat controverse între confederaţiile sindicale actuale, senatorul P.P.D.D. de Timiş Ioan Iovescu a făcut o interpelare pe această temă la Ministerul Muncii, solicitând lămuriri. „Modificările repetate survenite în legislaţie referitoare la reprezentarea sindicală la nivel local şi naţional au avut ca unic scop ascuns tocmai controlul asupra patrimoniului sindical, fenomen care a condus la îmbogăţirea fără temei legal a unor organizaţii sindicale oportuniste conduse, în majoritatea cazurilor, de aceleaşi persoane care, înainte de 1989, făceau parte din structurile de conducere ale defunctelor sindicate comuniste”, se precizează în interpelarea senatorului timişean.

Întrebat dacă nu consideră necesară reglementarea legală a regimului acestui patrimoniu sindical, Ministerul Muncii a dat un răspuns care, pe lângă că nu lămureşte mai nimic, confirmă că aceste imobile sunt… ale nimănui. „În fapt, imobilele aparţinând înainte de 1990 Uniunii Generale a Sindicatelor din România nu au fost expropriate, ci au fost date în administrare unor organizaţii sindicale. Plecând de la premisa că aceste imobile, prin U.G.S.R., au aparţinut tuturor sindicatelor din România, caracterul selectiv şi subiectiv de împroprietărire cu aceste imobile nu se justifică. Înainte de a reglementa o modalitate de a atribui acest patrimoniu anumitor organizaţii sindicale trebuie rezolvată problema juridică a proprietăţii actuale a acestor imobile care precizăm că nu aparţin statului”, declara, zilele trecute, Rovana Plumb, ministrul Muncii, ca răspuns la interpelarea senatorului timişean.

S-a recurs la dezbinarea intenţionată a mişcării sindicale?

“Aceste certuri legate de patrimoniu au dus la formarea a tot felul de tabere. Ne certăm între noi şi, între timp, nu se mai organizează acţiuni de protest, deşi lucrurile nu merg deloc bine. S-a reuşit să se dezbine în toată ţara mişcarea sindicală.”

Ştefan Gogoşanu, lider Carte Alfa Timiş

Lucrurile au luat o întorsătură imprevizibilă, după ce noua U.G.S.R, constituită în urmă cu patru ani, a primit decizia de acordare a personalităţii juridice U.G.S.R., în baza acestei decizii fiind dispusă înregistrarea în Registrul Special al Tribunalului Bucureşti, în 12 aprilie 2010, prin hotărârea Curţii de Apel Bucureşti. Noua structură a început să revendice patrimoniul antedecembrist al Uniunii, lucru care, după cum era de aşteptat, a creat disensiuni în rândul marilor confederaţii sindicale cunoscute: Cartel Alfa, C.N.S.L.R. Frăţia, Blocul Naţional Sindical.

Disensiuni legate de patrimoniul fostelor sindicate antedecembriste au apărut şi în Timiş, deşi în judeţ nu au existat foarte multe bunuri imobiliare aflate în administrarea sindicatelor mari antedecembriste. În momentul de faţă sunt identificate clar ca bunuri care au aparţinut structurilor sindicale mari antedecembriste Casa de Cultură din Lugoj şi Casa Sindicatelor, de pe strada Liviu Gabor, din Timişoara.

“Ne-am judecat şi toate procesele le-am câştigat până acum. În acte, Casa Sindicatelor nu apare ca aparţinând U.G.S.R., ci Consiliului Naţional al Sindicatelor din Republica Populară România”, spune Ştefan Gogoşanu, liderul Cartel Alfa Timiş. În opinia sa, toate aceste controverse legate de patrimoniul sindical, au avut ca efect dezbinarea, posibil intenţionată, a mişcării sindicale: “S-a reuşit în acest fel să se dezbine în toată ţara mişcarea sindicală. Şi noi, aici, în Timiş, ne înţelegeam bine înainte de aceste controverse, formaserăm şi o structură comună – Asociaţia Unirea Timiş. Participam la acţiuni comune şi eram uniţi. Acum, toate aceste certuri legate de patrimoniu au dus la formarea a tot felul de tabere. Ne certăm între noi şi, între timp, nu se mai organizează acţiuni de protest, deşi lucrurile nu merg deloc bine”.

Ştefan Gogoşanu mai spune că au redactat o scrisoare deschisă către structurile centrale, solicitându-le să fie mai active, mai vehemente, să iniţieze mişcări de protest de anvergură. “La o mişcare de amploare, la Bucureşti, pe vremea fostei guvernări, au venit alături de noi domnii Crin Antonescu şi Victor Ponta, pe atunci în Opoziţie, şi ne-au promis că, imediat ce ajung la putere, schimbă legislaţia muncii, în punctele care defavorizează clar angajaţii. Au trecut doi ani şi nu s-a întâmplat nimic”, ne-a declarat liderul sindical timişean.