În urmă cu mai bine de doi ani la Cenad era descoperită o suprafaţă destul de mare de teren ce ar fi trebuit să fie împădurită şi care era acoperită cu copaci doar în acte. Problemele legate de împăduriri par să se propage pe mai departe, Curtea de Conturi descoperind noi nereguli în Timiş.

Perdea forestieră „transparentă”

Teoretic, împădurirea unei suprafeţe de teren improprie pentru agricultură sau ameninţată de alunecări de teren ori degradare reprezintă una dintre cele mai bune variante de investire a banilor public. Contează însă şi modalitatea în care se realizează aceste împăduriri. Ultimul Raport naţional legat de managamentul finanţelor publice la nivel local a scos la iveală nereguli legate de activităţile de împădurire în vestul ţării.

Primul „felicitat” este Consiliul Judeţean Timiş care, în cadrul unui proiectul mai mare, legat de gestionarea deşeurilor la nivel local, ar fi trebuit să asigure realizarea de împăduriri de protecţie pe lângă unele obiective în care se depozitează deşeuri toxice.

Auditorii spun însă că din verificarea pe teren la platforma de depozitare a gunoiului de grajd din comuna Peciu Nou, s-a constatat inexistenţa gardului construit pentru protejarea platformei şi inexistenţa perdelei forestiere de protecţie, deşi aceasta fusese recepţionată prin procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor. Inspectorii Curţii de Conturi susţin că au găsit şi alte nereguli. De exemplu, faptul că platforma de colectare şi management al gunoiului de grajd nu se exploatează în conformitate cu cele mai bune practici agricole iar platformele individuale de colectare a gunoiului de grajd, instalate la nivel de gospodărie, nu sunt exploatate conform cu scopul pentru care au fost furnizate. În acelaşi context s-a mai remarcat că, prin expertiza tehnică efectuată de către un agent economic, s-a stabilit că “instalarea unei perdele forestiere fără asigurarea condiţiilor de irigare, pe o perioadă de cinci – zece ani, conduce la compromiterea culturilor”.

Curtea de Conturi mai transmite că a identificat probleme mai vechi legate de obligativitatea CJ Timiş, de verificare a unor împăduriri. Astfel, se remarcă “rezilierea contractului de finanţare nerambursabilă în mod unilateral, de Administraţia Fondului de Mediu, ca urmare a nerespectării prevederilor contractului pentru finanţare nerambursabilă.” Auditorii spun că obligaţia efectuării controlului anual al regenerărilor revenea CJ Timiş, iar faza de teren a acestuia trebuia a fi finalizată în perioada convenită, conform prevederilor legale. “Executantul lucrărilor nu s-a prezentat pentru efectuarea controlului anual al regenerărilor. Nu s-a realizat controlul anual al regenerărilor şi nu s-a depus la sediul Administraţiei Fondului de Mediu până la data limită, spre verificare, centralizare şi analiză datele controlul anual al regenerărilor pentru suprafeţele împădurite.” În aceste condiţii, finanţarea obţinută iniţial a fost pierdută.

Din nou, probleme la Primării

După aceste nereguli constatate la nivel judeţean, auditorii financiari au identificat nereguli similar şi la unele Primării.

De exemplu, la Primăria Dudeştii Noi s-a constatat că instituţia a înregistrat în contul de active fixe corporale suma de 1,01 milioane de lei ca „pădure nouă”, fără a avea o recepţie finală întocmită în conformitate cu legea şi fără a exista un proces-verbal de predare-primire a activului între executant şi beneficiar. Auditorii publici ai Curţii de Conturi susţin că au remarcat nerespectarea prevederilor legale referitoare la recepţia lucrărilor de ameliorare şi împădurire a terenurilor degradate şi nerespectarea clauzelor contractului de finanţare încheiat cu Administraţia Fondului pentru Mediu, nerespectarea normelor legale privind lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor din fonduri publice, neefectuarea programului de control al împăduririi prevăzut în proiectul de execuţie, fapt ce a condus la cauzarea unui prejudiciu estimat în sumă de 112.000 de lei.

Lucrurile nu au stat mai bine, pe acest segment, nici la Gătaia, unde s-a constatat că au fost efectuate plăţi nelegale prin achitarea în avans a sumei de 351.000 de lei, la executantul de lucrări, în baza unei Convenţii de împrumut încheiate cu Ministerul Finanţelor Publice, în vederea îmbunătăţirii calităţii mediului prin împădurirea a 175,5  hectare de teren, proiect pentru care s-a solicitat alocarea sumei de 850.000 de lei, cu titlu de împrumut din fondurile obţinute din privatizare. “La primirea sumelor de la Administraţia Fondului de Mediu Bucureşti, Primăria nu a efectuat regularizarea avansului acordat executantului de lucrări şi nu a procedat nici la restituirea împrumutului fapt ce a condus la cauzarea unui prejudiciu în contul bugetului local în sumă de 352.000 de lei, sumă pentru care Primăria Gătaia achită trimestrial dobânzi”, se menţionează în Raportul privind managementul finanţelor locale.

Primăriei Timişoara nu i se reproşează nereguli, dar i se pune în vedere necesitatea realizării rapide a unor împăduriri şi amenajări de spaţii verzi. Astfel, raportul Curţii de Conturi recomandă creşterea suprafeţei de spaţii verzi pentru fiecare locuitor al Timişoarei, pentru asigurarea suprafeţei minime de spaţiu verde pentru un locuitor, aşa cum este prevăzut în Legea privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţii, “din datele deţinute de Direcţia de Mediu suprafaţa de spaţii verzi a municipiului Timişoara este de 525,21 hectare, care include şi Perdeaua Forestieră de protecţie înfiinţată în partea de nord-vest a municipiului Timişoara, între şoseaua Timişoara – Jimbolia şi Calea Aradului, şi o parte din Pădurea Verde, ceea ce înseamnă o medie de 16,67 metri pătraţi pe locuitor, calculată la o populaţie de 315.000 locuitori”.

Problemele legate de contractele de împăduriri nu sunt o noutate în Timiş. Inginerul silvic Valer Bercea, de la Direcţia Silvică Timiş, spune că unele Primării au suprafeţe împădurite date în administrare unor Ocoale Silvice private, care nu ţin de Direcţia Silvică. “Teoretic, aici ar trebui să se realizeze lucrări avizate, doar cu aprobarea Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare. La Primăriile care au suprafeţe împădurite care sunt în administrarea noastră, lucrurile sunt foarte clare – se împădureşte doar pe suprafeţe specific, cu supravegherea direct a noastră”, explică Valer Bercea.

Cazul Cenad, încă nesoluţionat

Cel mai interesant caz de acest gen remarcat în Timiş, cu ocazia unor controale similare, rămâne, de departe, cel de la Cenad.

În urmă cu un an, TIMPOLIS făcea publice în premieră constatările Curţii de Conturi în urma anchetei făcute la Primăria Cenad, unde inspectorii instituţiei de control financiar au constatat plantarea unei… păduri virtuale, care a costat peste un milion de lei. “Urmare a deplasării pe teren spre a efectua inspecţia lucrărilor de împădurire pe suprafaţa celor 73,14 ha, la faţa locului am constatat că, pe suprafaţa celor 73,14 ha teren împădurit, nu se regăseşte nici măcar un puiet din speciile de arbori plantaţi, întreaga suprafaţă fiind acoperită cu buruieni şi spini, lucrarea fiind compromisă 100%”, se preciza în raportul Curţii de Conturi.

Documentele aferente acestei investiţii au arătat că structurile abilitate de control silvic au constatat că  350.000 de puieţi de stejar, fag, salcâm s-au uscat,  din cauza secetei.

“Din verificările întreprinse reiese că factorul vătămător care a acţionat este seceta. Din cauza acesteia au fost distruşi 70% din puieţii plantaţi. Conform recepţiilor încheiate, lucrările de împădurire şi de întreţinere a plantaţiei au fost executate corespunzător”, a fost concluzia Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Timişoara, care a propus scăderea din evidenţe a lucrărilor, “ale căror pierderi se justifică”.

Procurorii care au preluat acest caz se pare că nu cred în varianta cu seceta. Astfel că au fost efectuate percheziţii la Primăria Cenad, dosarul fiind instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara. Procurorii au precizat că  “valoarea estimată a proiectului a fost de 1.827.698 de lei, din care s-a plătit suma de 1.035.214 lei, aceasta fiind şi valoarea estimată a prejudiciului cauzat Administraţiei pentru Fondul de Mediu.”

Cei 350.000 de puieţi de stejar, frasin, tei şi alţi arbuşti au fost plantaţi în trei etape, în primăvara lui 2012. După fiecare plantare s-au realizat recepţii. Culmea e că, la una dintre aceste recepţii, s-a constatat “un procent de prindere de 82%”. În aceste condiţii, e greu de înţeles unde au dispărut cei 300.000 de puieţi prinşi care ar fi trebuit deja să fie arbuşti dezvoltaţi.