Filmul “Camille Claudel 1915”, regizat de Bruno Dumont, despre fosta studentă şi amantă a sculptorului francez Auguste Rodin, artista Camille Claudel, a avut premiera în cinematografele româneşti vineri.

Regia lungmetrajului este sem­nată de Bruno Dumont, cel care a rea­lizat şi filmele Humanité, Flanders, La vie de Jésus, iar rolul artistei Camille Claudel este interpretat de actriţa Ju­liette Binoche, care a jucat şi în peli­culele English Patient şi Three Colors: Blue, Caché, Chocolat.

Născută în 1864 în Nordul Franţei, Camille Claudel a fost sculptoriţă, sora mai mare a scriitorului Paul Claudel. Ca­mille Claudel a fost mai întâi studenta lui August Rodin, apoi a devenit amanta lui pentru următorii 15 ani. Îl părăseşte pe sculptor în 1895, la vârsta de 31 de ani. După 1905 apar semnele unui dezechilibru psihic. Îşi distruge o mare parte din statui, dispare pentru lungi perioade de timp, manifestă simptome de paranoia şi este diagnosticată cu schi­zofrenie. Îl acuză pe Rodin că i-a furat ideile şi că a pus la cale asasinarea sa.

În 1913, după moartea tatălui ei şi după zece ani de izolare petrecuţi în­chisă în studioul său din Paris, familia (în special fratele ei) o internează mai mult sau mai puţin forţat într-un spital de boli mintale de la periferia Parisului. Apoi, în 1914, pentru a o adăposti de avansarea trupelor nemţeşti în Franţa, pacienta este mutată într-un azil din provincia Vaucluse, sudul-estul Franţei. Diagnosticul aminteşte de „mania persecuţiei bazată pe imaginaţie şi falsa interpretare a realităţii”.

Acţiunea filmului Camille Claudel 1915 este plasată în anul 1915, perioadă în care artista Camille Claudel (inter­pretată de Juliette Binoche) este inter­nată în acest azil, la insistenţele fami­liei. Aici ea duce o viaţă retrasă, în aş­teptarea fratelui ei mai mic, Paul Claudel, şi nu va mai sculpta niciodată până la sfârşitul vieţii.

Camille Claudel 1915 este o adap­tare liberă bazată pe corespondenţa dintre Paul Claudel şi sora sa, Camille, precum şi pe înregistrările medicale de la acea vreme.

Lungmetrajul fost selectat în competiţia oficială pentru Ursul de Aur a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, în 2013.

De-a lungul timpului, regizorul Bru­no Dumont a primit premii importan­te precum premiul juriului la Cannes, în 2006, pentru Flanders, dar şi în 1999, pentru filmul Humanité. De asemenea, la Festivalul de la Cannes din 1997, ci­neastul a primit Golden Camera – Men­ţiune Specială pentru lungmetrajul La vie de Jésus. Totodată, acest film a fost nominalizat, în 1998, la categoria “de­but” la premiile César. În 2009, criticii internaţionali i-au acordat premiul FIPRESCI la Festivalul de la Toronto pentru pelicula Hadewijch, iar în 2003 filmul său Twentynine Palms a fost nominalizat la Leul de Aur la Veneţia.

Lungmetrajul Camille Claudel 1915 este distribuit internaţional de Wild Bunch, iar în România este adus de Independenţa Film.