Foto: Filarmonica Banatul

Opera Oedip, de George Enescu, se va auzi în primă audiție pentru Timișoara, în 3 octombrie. Concertul vocal-simfonic extraordinar, sub conducerea dirijorală a maestrului Gabriel Bebeșelea, va deschide stagiunea 2025-2026.

Concertul va avea loc la Sala Capitol, vineri, 3 octombrie, de la ora 19, în interpretarea artiștilor Orchestrei și Corului Filarmonicii Banatul Timișoara și ai Orchestrei simfonice Voivodina, din Novi Sad, împreună cu Corul pe voci egale al Liceului de Artă „Ion Vidu” Timișoara.

Proiectul, născut în urma colaborării transfrontaliere, aduce pe scenă 200 de artiști din România și Serbia, în două concerte extraordinare, desfășurate la Timișoara, în 3 octombrie, și la Novi Sad, în 5 octombrie.

Dirijor secund va fi Radu Zaharia, iar dirijorii corurilor: Iosif Todea şi Maria Gyuris.

Soliști sunt Ionuţ Pascu, în rolul lui Oedipm, Giorgi Chelidze – Tirésias, Bogdan Baciu – Créon, Andrei Lazăr – Păstorul, Vazgen Gazaryan – Marele Preot, Leonard Bernard – Phorbas, Lucian Onița – Străjerul, Paul Curievici – Laios, Antonela Bârnat – Iocasta, Liza Kadelnik – Sfinxul, Radoslava Vorgić – Antigona, Andreea Iftimescu – Mérope, iar Maria Virginia Onița – O femeie tebană.

„La 70 de ani de la dispariția lui George Enescu, ne bucurăm să oferim publicului din două foste Capitale Europene ale Culturii, Timișoara și Novi Sad, o premieră extraordinară: monumentala (capod)operă Oedip. Un proiect grandios care are rolul de a aduce împreună muzicienii Filarmonicii Banatul și cei ai Orchestrei Simfonice Voivodina pentru a reda puternicul mesaj destinal și pacifist al marelui Enescu”, spune maestrul Gabriel Bebeşelea.

Gabriel Bebeşelea. Foto: Dana Moica

Între primele schițe ale operei Oedipe și premiera pariziană, de pe 13 martie 1936, a fost un arc de aproape trei decenii. Practic, aproape jumătate din viață George Enescu a petrecut-o metabolizând, distilând și perfectând perpetuu sunetul destinului. La o privire mai atentă asupra componentei biografice, dar şi asupra etapei embrionare a componisticii enesciene, adaugă Gabriel Bebeşelea, descoperim că această zbuciumată căutare a răspunsurilor la întrebările esențial-existențiale l-au preocupat pe marele compozitor dintotdeauna, ba chiar l-au înconjurat și îmbrățișat… destinal.

Pe când avea doar 14 ani, cu un an înainte să înceapă lucrul la Poema Română, renumerotată ca Opus 1, George Enescu pregătea pentru concursul de compoziție Rossini oratoriul Ahasvèrus, o lucrare vocal-simfonică de mari dimensiuni care îl impresionase profund pe Jules Massenet. „Chiar dacă Enescu s-a oprit înainte să încheie prima parte a tragediei biblice apocrife, lăsând-o în stadiu de șantier, piesa surprinde printr-o forță inimaginabilă și o maturitate de-a dreptul dezarmantă. Dar cel mai frapant e faptul că aici regăsim primele semințe din care va urma să crească Oedip. Apoi, în timp ce Bucureștiul era atacat spre finalul anului 1916, Enescu compunea singurul său oratoriu în limba română, Strigoii, pe textul lui Mihai Eminescu; tot un proiect abandonat la stadiul de schițe complete. Manuscrisul, pierdut în negura războiului, regăsit de către Romeo Drăghici, este studiat în amănunt de către Cornel Țăranu, care va finaliza lucrarea, oferind-o lui Sabin Păutza pentru a o orchestra. În Strigoii, George Enescu începe să experimenteze și să inoveze tehnici componistice pe care le vom regăsi din abundență în Oedip, fiind o adevărată verigă-lipsă care conectează etapele sale de creație. Iar la toate acestea se adaugă porecla pe care Maruca, soția sa, căreia i-a și dedicat Oedip – Pynx, un derivat din Sfinx, personaj central în tragedia lui Sofocle. Așadar, la aproape un secol de la premieră, Oedip-ul enescian continuă să fie una dintre cele mai puternice creații din istoria operei, impregnată de un profund sentiment anti-război transmis în urma trecerii prin filtrul celui care a privit în ochi ororile dezumanizării produse de conflictele militare. Nu întâmplător, ultima replică a lui Oedip înaintea morții sale transcendentale este: «Heureux c’est lui qui l’âme pure, la paix sur lui”»(În traducerea unui apropiat al lui George Enescu, criticul Emanoil Ciomac: «Fericit e-acel ce-a-nvins destinul, cu el e viața»)”, mai spune maestrul Gabriel Bebeșelea.

Biletele pot fi cumpărate de la casierie sua online de pe site-ul Filarmonicii Banatul ori de pe myticket.ro.

Evenimentul, organizat de Filarmonica Banatul, este finanțat din bugetul local al Primăriei Municipiului Timișoara.

Recomandări de lectură: 

• Gabriel Bebeşelea: „Fiecare lucrare trebuie să ne curgă prin vene” 
• Toma Enache: „Enescu rămâne un vis împlinit al tuturor românilor”