Preţul gazelor pentru populaţie va creşte la 1 ianuarie cu 1%, după cum este stabilit prin calendarul de liberalizare asumat faţă de F.M.I. şi Comisia Europeană. Pe ansamblu, însă, anul viitor va aduce, prin scumpiri succesive, un preţ cu 10% mai mare a facturii la gaze pentru consumatorii casnici.

Gazul, scumpit în serie

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei Niculae Havrileţ a estimat, zilele trecute, că în 2014 va avea loc o creşte­re de 10% a preţului gazului pentru consumatorii casnici, procentul venind din calendarul de liberalizare convenit cu F.M.I. şi Comisia Europeană, preci­zând, totodată că, în 2013, pe total, a fost o creştere a preţului gazului de “doar 9%”, în loc de 10%. Guvernul s-a anga­jat faţă de F.M.I. să renunţe la preţu­rile reglementate la electricitate şi ga­ze, termenul final fiind 2018. Conform acestui calendar, consumatorii vor cum­păra anual, în mai multe tranşe, energie şi gaze de pe piaţa liberă.

În 2014 preţurile vor urca în patru trepte de 2 – 3% fiecare, pentru ca din 2015 creşterile să fie uşor mai mari, de 2 – 4%. Majorările vor fi operate anul viitor în lunile ianuarie, aprilie, iulie şi octom­brie, şi vor continua cu aceeaşi frec­ven­ţă până la finele anului 2018. În 2016 şi 2018, fiecare scumpire va fi de 3%, iar în 2015 şi 2017 de 2 – 4%, respec­tiv de 2 – 5%, dar pe ansamblul fiecărui an rata de creştere rămâne la 12%. Pentru consumatorii noncasnici calen­da­rul este mai scurt, dar prevede scum­piri mai accentuate. Astfel, preţurile vor creşte cu 5%, la 1 decembrie 2012, şi cu 18% anul viitor (în trei etape, de 5%, în apri­lie şi iulie, respectiv 3%, în octombrie).

Conform opiniei unor economişti români, din cauza unor greşeli ale autorităţilor în negocierile cu F.M.I., consumatorii români vor plăti facturi tot mai mari la utilităţi. În timp ce ma­joritatea statelor europene continuă să îşi protejeze consumatorii şi ţin preţu­rile la energie şi gaze la un nivel redus pentru populaţie, România va renunţa la acest lucru.

De suferit va avea în primul rând populaţia care, din 2018, va trebui să îşi cumpere gazele şi curentul la preţul pieţei, fără niciun ajutor din partea Statului. În prezent, populaţia primeşte preponderent gaze din producţia inter­nă, de două ori mai ieftine decât cele importate. Până în 2018, preţul pe care îl vor plăti românii va fi aşadar de cir­ca două ori mai mare. Afectaţi vor fi cam toţi consumatorii, în special cei care şi-au montat centrale pe gaz.

Chiar dacă autorităţile nu puteau evita la nesfârşit aceste scumpiri, din cauza directivelor europene care cer o piaţă liberă, în care să dicteze cererea şi oferta, puteau măcar să negocieze ca majorarea preţurilor să se facă pe o pe­rioadă mai îndelungată. Astfel, impactul scumpirilor nu ar fi fost atât de mare.

Din cauza tăierilor de cheltuieli la buget, A.N.R.E. a amânat foarte mult comandarea unor studii care să arate care este orizontul optim de timp în care să se facă liberalizarea. Studiile, realizate în cele din urmă, au arătat că suportabil pentru populaţie ar fi fost un calendar de scumpire care să se întin­dă până în 2020 sau chiar mai târziu.

În România, populaţia plăteşte printre cele mai mici preţuri la gaze din U.E.,  însă nu se ia în calcul puterea de cumpărare. Potrivit unui sondaj recent al INSCOP, aproape 60% din cei ches­tionaţi cred că plătim mai scump ener­gia ca în alte state europene. Conform aceluiaşi sondaj, în medie, românii consumă 51,4% din venitul mediu al gospodăriei pe energie electrică, gaz, agent termic şi carburanţi în lunile de iarnă şi 31,3% vara.

“Sperăm că nu vom asista la o scumpire a gigacaloriei la Timişoara”

Reprezentanţii Federaţiei Aso­cia­ţiilor de Locatari Timişoara spun că rămâne speranţa că, în urma acestor scumpiri, nu vor exista scumpiri ale gigacaloriei la Timişoara, generate de faptul că, la Colterm, principala sursă de producere a agentului termic sunt gazele naturale. Aceasta deoarece timişorenii plătesc în momentul de faţă unul dintre cele mai mari preţuri ale gigacaloriei, raportat la oraşele mari, şi aproape dublu faţă de preţul plătit în Bucureşti, unde nivelul de salarizare este mult mai mare decât în Timişoara.

“Conducerea Primăriei a promis că în această iarnă nu vom avea scum­piri ale gigacaloriei la Timişoara. Spe­răm să se ţină de cuvânt. Oricum, în niciun an scumpirile nu au fost făcute la început de an, ci în vară sau toam­nă”, spune Petru Olariu, preşedintele F.A.L.T.