Plecând de la prevederile contractuale mai vechi legate de activitatea de deszăpezire în Timişoara, tarifele pe zone pentru serviciile de curăţare şi transport al zăpezii se măresc în raport cu indicele preţurilor de consum, stabilit de Institutul Naţional de Statistică. Dincolo de discuţiile mai vechi cu privire la oportunitatea încheierii unor astfel de contracte de prestări servicii pe termen lung, mai mulţi consilieri locali speră ca acest an condiţiile meteo să nu necesite punerea la încercare a întregii capacităţi de intervenţie pe segmentul deszăpezirii, pentru că atunci ar putea apărea şi surprize.

Ajustare anuală

Pentru că aşa s-a prevăzut în contractele iniţiale, Primăria Timişoara a pregătit deja hotărârile de Consiliu Local care prevăd „ajustarea anuală a tarifelor la contractele de delegare a gestiunii activităţii de curăţare şi transport a zăpezii de pe căile publice şi menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de polei sau îngheţ”.

Consilierii locali vor trebui să aprobe la următoarea şedinţă de plen, majorarea tarifelor, începând, retroactiv, cu luna noiembrie 2014, în funcţie de indicele preţurilor de consum prevăzut în buletinul Statistic de preţuri. După cum se arată şi în justificarea acestei majorări, ele sunt legate de deciziile luate pe perioada fostei administraţii, atunci când s-a decis atribuirea acestor servicii pe termen lung. În raportul hotărârii care propune ajustarea tarifelor este invocată hotărârea nr.138/27 aprilie 2010, prin care Consiliul Local Timişoara a aprobat delegarea gestiunii activităţii de deszăpezire pentru o perioadă de şase ani, pentru cele şase sectoare stabilite în oraş. Prin aceeaşi hotărâre s-a stabilit, după atribuirea contractelor către Retim şi Drumuri Municipale, că ajustarea tarifelor pentru activitatea de curăţare şi transport a zăpezii de pe căile publice se poate face în fiecare an, în luna octombrie, “conform Ordinului privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare a localităţilor, utilizând parametrul de ajustare, respectiv indicele preţurilor de consum, comunicat de Institutul Naţional de Statistică la capitolul Servicii.”

Şi pentru că s-a solicitat această ajustare, ea va fi făcută cu raportare la indicele preţurilor de consum prevăzut în Buletinul Statistic de Preţuri la capitolul “Servicii” pentru perioada septembrie 2013 – august 2014. Adică, 102,74%, respectiv o rată a inflaţiei de 2,74% conform INS.

Ca atare, şi tarifele se vor modifica în raport cu acest procent. De exemplu, în Sectorul 1 Timişoara, curăţatul mecanic de zăpadă şi gheaţa cu utilaj cu lamă creşte de la 9,89 de lei la 10,09 lei pe o mie de metri pătraţi. Curăţatul manual al zăpezii şi gheţii ajunge la 556,35 lei pe o mie de metri pătraţi. Iar încărcatul şi transportul zăpezii se majorează de la 7,74 lei la 7,93 de lei pe metru cub. Împrăştiatul de sare se scumpeşte şi el, cu 2,74%, de la 44,2 lei la 45,33 lei pe o mie de metri pătraţi. Combaterea poleiului şi gheţii prin stropire cu sare creşte cu 30%, de la 131,4 la 134,97 de lei pe o mie de metri pătraţi. Nici curăţarea gurilor de canal nu scapă de majorare, crescând de la 3,76  la 3,79 de lei pe metrul pătrat.

“Nu am avut nemulţumiri generalizate la începutul acestui an legate de deszăpezire, dar nu am avut nici căderi de zăpadă foarte mari. Probleme apar, de obicei, în cazul unor căderi mari de zăpadă. Să sperăm că în acest an nu vor fi situaţii care să pună la încercare întreaga capacitate de intervenţie a Primăriei”, spune consilierul local PDL Ştefan Constantin Sandu.

Şi anul trecut în octombrie a fost aprobată o solicitare de ajustare pozitivă a preţurilor pentru activitatea de curăţare şi transport a zăpezii, în funcţie de nivelul indicelui preţurilor de consum, „aplicabil contractelor de delegare a ges­tiunii activităţii”, care era atunci de 11,33%.

Un contract a la long

Situaţia de acum e legată de decizia din urmă cu patru ani când, în ciuda semnalelor negative venite dinspre presă şi dinspre unii consilieri locali, Primăria Timişoara şi-a dus la bun sfârşit planul de a schimba radical modalitatea de atribuire a serviciilor de deszăpezire, unul dintre promotorii modificării fiind fostul viceprimar, actual deputat PSD Sorin Grindeanu. Fosta conducere a Municipalităţii a decis să continue cu modelul propus, fundamental diferit de cel anterior, când exista o împărţire a Timişoarei pe trei zone, iar contractele se încheiau pe perioade de trei luni. În ciuda valorilor mari ale contractelor, au existat doar două firme care s-au arătat interesate de aceste lucrări, în forma nouă de atribuire.

Caietul de sarcini prevedea ca serviciile să se desfăşoare “de regulă în perioada 15 noiembrie – 15 martie”, iar operatorul de servicii “va avea experienţă în domeniu şi va fi dotat cu utilaje specifice performante”. Conform aceluiaşi caiet de sarcini, în cazul depunerii stratului de zăpadă şi formării gheţii, arterele de circulaţie, spaţiile destinate traversării pietonale a străzilor, trotuarele din dreptul staţiilor mijloacelor de transport în comun, respectiv refugiile de pietoni, căile de acces la instituţiile publice şi unităţile de alimentaţie publică trebuie să fie practicabile “în termen de maximum patru ore de la încetarea ninsorii” – termen vag şi uşor de interpretat. Totodată, conform cerinţelor Primăriei, “în cazul unor ninsori abundente sau care au o durată de timp mai mare de 12 ore, se va interveni cu utilajele de deszăpezire pentru degajarea cu prioritate a străzilor pe care circulă mijloacele de transport în comun”, formulare, din nou, discutabilă.

Încă din momentul deciziei schimbării modalităţii de atribuire a contractelor de deszăpezire au existat controverse.

Reprezentanţi ai Consiliului Local susţin că au existat de la început rezerve cu privire la această schimbare a contractului, precizând că un contract de cel mult trei ani era arhi-suficient, şi aceasta pentru că, într-un interval extrem de lung poate apărea oricând o firmă care să ofere servicii mai bune, la preţuri mai mici. Or, într-o astfel de situaţie, Primăria nu ar putea avea acces la ele.

“Acum, dacă ar veni o altă societate cu o ofertă mult mai bună, cu tarife mult mai mici, Primăria nu poate contracta aceste servicii pentru că este legată de acel contract pe şase ani. E la fel ca şi în cazul acelui contract cu semnalizarea rutieră. La Primăria Timişoara se constată o obişnuinţă de a se încheia contracte pe nu ştiu câţi ani. Trăim într-un mediu în care se presupune că ar trebui încurajată concurenţa, pentru că în acest fel se ajunge la servicii mai bune, la preţuri mai mici. Şi nu exista riscul plafonării, creat de siguranţa unui contract pe şase ani. Această formulă de atribuire a unor contracte pe perioade lungi şi foarte lungi continuă să fie controversată. Nu se justifică în vreun fel”, spuneau câţiva consilieri locali contestatari.

Preşedinte FALT: “Nu se ştie dacă frezele cumpărate de Primărie vor mai fi folosite”

Un alt aspect legat de deszăpezire în Timişoara este cel legat de decizia Primăriei, luată la începutul anului 2013, de a achiziţiona câteva zeci de freze de deszăpezire, cu care se spera că se va face diferenţa în ceea ce priveşte îndepărtarea zăpezii, deşi Timişoara are peste 900 de străzi.

Un singur utilaj a costat 1.950 de lei, iar investiţia pentru cele 40 de freze achiziţionate a costat Municipalitatea aproape 80.000 de lei. La aproape doi ani după acel moment, e greu de estimat eficienţa acestei iniţiative. Mai mulţi consilieri locali spun că nu au văzut astfel de utilaje la treabă pe străzile Timişoarei. De vină ar fi meto­dologia stabilită de Primăria Timişoara, care a decis să dea 19 astfel de freze, pe semnătură Consiliilor Consultative de Cartier, celelalte ajungând în di­verse unită­ţi publice, în şcoli şi spitale. 

“Noi nu avem informaţii legate de folosirea acestor freze, iarna trecută. Şi de vină este modul de gestionare şi atribuire. Nimeni nu poate pune un om care nu e instruit să opereze aceste utilaje, care pot fi periculoase. Iar Consiliile de Cartier nu au oameni pregătiţi în acest sens, care să se ocupe de deszăpezire cu acele freze. Ar fi fost mai bine ca utilajele acelea să fie date la Retim sau la Drumuri Municipale. În actual formulă, nu ştiu dacă o parte din ele vor mai ajunge să fie folosite vreodată”, spune Petru Olariu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Locatari din Timişoara.

FALT avertiza încă de anul trecut că, de fapt, Consiliile de Cartier, cărora le-au fost repartizate aceste utilaje, nu sunt persoane juridice, nu au sediu, nu au angajaţi. Deci, nimeni nu trebuia să-şi închipuie că aceste Consilii de Cartier vor avea obligaţia să realizeze deszăpezire cu utilajele respective. Pentru că nu aveau cum. În plus, se întrebau reprezentanţii FALT, ce poţi să faci, la un oraş de dimensiunile Timişoarei, cu 20 de freze date Consiliilor de Cartier?