În momentul în care izbucnea scandalul legat de evacuarea corpului revendicat al Spitalului de Copii din Timişoara, mai mulţi oficiali din actuala şi fosta administraţie lăsau să se înţeleagă că nimic nu e pierdut şi că există litigii în derulare, care pot readuce situaţia la normal. Cei care au curiozitatea de a vedea însă cum se descurcă Primăria Timişoara în aceste procese pot vedea că situaţia nu e chiar atât de simplă. Victoriile se obţin foarte greu, iar deciziile luate în unele cazuri de instanţă par cel puţin ciudate. Consilierii PDL, care au cerut de ani buni, fără sorţi e izbândă, un desfăşurător al proceselor cu greutate pierdute şi câştigate de Primărie susţin că o variantă care ar trebui luată în considerare ar fi şi angajarea unei case de avocatură.

Câştiguri, dar şi destule procese pierdute

La mijlocul săptămânii, conducerea Primăriei Timişoara anunţă că s-a ajuns la un rezultat favorabil în cazul luptei purtate în instanţă pentru corpurile retrocedate în mod controversate ale Spitalului de Copii „Louis Ţurcanu”.  „La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Primăria Municipiului Timişoara a repurtat o foarte importantă victorie, prin respingerea recursului în dosarul privind Corpul de Chirurgie al Spitalului de Copii şi revenirea definitivă şi irevocabilă a imobilului în proprietatea Statului Român”, scri, miercuri, primarul Nicolae Robu pe pagina sa de facebook. Declarând, în plus, că mulţumeşte Serviciului Juridic al Primăriei „pentru competenţa şi loialitatea faţă de interesul public cu care şi-a făcut datoria. Încă o dată s-a demonstrat că lupta pentru clădirile publice trebuie dusă în justiţie, după normele statului de drept, cu discreţia de rigoare şi nu în conferinţe de presa, cu declaraţii sforăitoare, dar sterile. Vom continua această lupta, fără menajamente”.

Cu toate acestea, oricine are curiozitatea de a verifica procesele de acest tip ale Primăriei la nivelul Curţii de Apel Timişoara şi, mai departe, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, poate constata că victoriile sunt obţinute în justiţie extrem de greu.

Astfel, într-unul din aceste dosare care viza retrocedarea a Secţiei de Chirurgie a Spitalului „Louis Ţurcanu”, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis luna trecută că suspendă judecata recursurilor declarate în acest proces, în care parte sunt reprezentanţii unui clan de romi din Timişoara şi Direcţia de Sănătate Publică Timiş, Spitalul de Copii „Louis Ţurcanu” şi Primăria Timişoara, până la soluţionarea definitivă şi irevocabila a altui dosar vizând un litigiu similar conexat, 21686/325/2011, aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Între timp, în acest dosar, un judecător s-a abţinut, cerând să fie schimbat, nu se ştie din ce motive, iar Primăriei Timişoara i-a fost refuzată cererea formulată privind preschimbarea termenului de judecată, stabilit pentru soluţionarea recursului, iar la sfârşitul lunii mai, pe 29, a respins ca nefondat recursul declarat de Municipalitate. Din fericire, până la urmă litigiul principal, legat de retrocedarea Secţiei de Chirurgie s-a terminat favorabil pentru Primărie.

Culmea e că în acelaşi litigiu, instanţa supremă a respins până şi cererea de reexaminare a taxei de timbru formulată de Spitalul „Louis Ţurcanu”, deşi se ştie că bugetele spitalelor sunt la limită şi că unitatea nu ar fi avut cum să-şi investească o parte semnificativă din buget în plata unei taxe de timbru exorbitantă, solicitată în procese de acest gen. Aceasta în condiţiile în care există posibilitatea scutirii de taxe de timbru, în procese unde se justifică acest lucru.

Consilier local: „O variantă care ar trebui luată în considerare ar fi şi angajarea unei case de avocatură”

Consilierul local PDL Simion Moşiu spune că, în condiţiile în care miza unor astfel de litigii este foarte mare, Municipalitatea ar trebui să analizeze şi posibilitatea angajării unei case de avocatură cu prestigiu pentru acest tip de procese. „Dacă se constată că se pierd procese, până la urmă trebuie să se analizeze şi varianta externalizării acestor servicii de reprezentare juridică, măcar pentru procesele de acest gen. Poate că şi unii angajaţi ai Serviciului Juridic al Primăriei au nişte salarii mici, şi efectiv nu pot face faţă unor avocaţi de la case de avocatură celebre, pe care clanurile specializate pe retrocedări îşi permit să îi angajeze. O firmă de avocatură serioasă poate ar echilibra lucrurile, iar onorariile pe care Primăria le-ar plăti acestor avocaţi s-ar compensa cu câştigurile înregistrate la nivel de instanţă”, opinează alesul local.

De altfel, din raportul anual al Serviciului Juridic lipsesc ca, de altfel, şi în ultimii ani, situaţiile legate de raportul proceselor pierdute şi câştigate. Aceasta deşi chestiunea a interesat şi consilierii locali. Reprezentanţii grupului de consilieri locali al PDL spuneau că au sesizat existenţa unui număr foarte mare de procese şi au solicitat, într-o intervenţie formulată în Consiliul Local, să se prezinte o situaţie cu numărul exact de procese în care e implicată instituţia, precum şi o situaţie cu numărul de acţiuni pierdute şi câştigate de Municipalitate care este, de fapt, mult mai relevantă. Consilierii mai spun că s-a făcut această solicitare pentru a se vedea gradul de implicare al Primăriei în anumite litigii, dar, din păcate, nu s-a primit niciun răspuns la cererea lor.

„Noi cerem de ani buni această evidenţă a proceselor. Am cerut-o primarului şi am ajuns la concluzia că, probabil, nu o are nici el”, afirmă Simion Moşiu.

Cert este că revendicările şi retrocedările continuă să rămână, cu toată atenţia şi toate scandalurile de care au avut parte în ultimii ani, o constantă în litigiile şi activitatea de verificare a Serviciului Juridic al Primăriei. 91 de revendicări sunt încă pe rol, revendicări în care Primăria Timişoara e parte procesuală activă. Şi, cu tot scandalul făcut pe această temă, la Primăria Timişoara continuă să apară cereri neîndreptăţite de restituire. “Primăria Timişoara a emis în baza Legii nr. 10/2001, în anul 2013, 66 de dispoziţii, dintre care 12 de restituire în natură a imobilelor, constatându-se că persoanele ce revendică sunt îndreptăţite potrivit legii, opt dispoziţii de restituire în natură şi acordare de despăgubiri, o dispoziţie de respingere a cererilor de restituire în natură şi de acordare de măsuri reparatorii prin echivalent, 29 de dispoziţii de acordare de măsuri reparatorii prin echivalent şi 16 dispoziţii de respingere a notificărilor”, spun reprezentanţii Serviciului Juridic al Primăriei

Problemele legate de retrocedări sunt constante la Timişoara

Acum un an s-a făcut public faptul că la nivelul Municipalităţii au loc verificări ale retrocedărilor făcute de Primărie, începând cu anul 1990. Decizia verificării retrocedărilor a fost luată după ce de la Primărie şi de la Tribunalul Timiş au început să dispară acte care ar putea dovedi ilegalitatea unor retrocedări.

Verificarea a fost demarată cu specialişti de la Arhivele Statului şi cu ajutorul Parchetului şi Poliţiei, care anchetează unele retrocedări. În plus, la Primărie s-au luat deja măsuri pentru o reorganizare a arhivelor.

Deşi la Timişoara au existat în ultimii ani extrem de multe probleme legate de retrocedări şi restituiri, controalele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor au fost extrem de puţine. De pildă, în 2011, instituţia nu a făcut nici măcar un control nici la Timişoara, nici în judeţ. Nici în 2012, an de reorganizare, marcat de scandaluri şi schimbări politice, inspectorii ANRP nu au prea fost văzuţi prin Timiş. Situaţia nu s-a schimbat cu mult nici anul trecut.

Iar nereguli există, lucru pe care îl confirma chiar şi Serviciul Juridic al Primăriei, care făcea public în urmă cu doi ani faptul că a demarat o acţiune în instanţă pentru imobilele de pe strada Romulus, numerele 42 şi 44. Înscrierea ca proprietar a unui cetăţean maghiar, pe aceste imobile, pe baza revendicării, s-a bazat, spun reprezentanţii Municipalităţii timişorene, pe un act administrativ ce s-a dovedit a fi un fals. Primăria Timişoara a cerut să se constate în instanţă că falsul proprietar s-a intabulat în mod fraudulos în cartea funciară şi a cerut restabilirea situaţiei anterioare de carte funciară, în sensul reînscrierii dreptului de proprietate al Statului Român asupra imobilelor respective. Demersul a fost admis de Judecătoria Timişoara, printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă dată în urmă cu câteva luni.

În acest caz, cel care a solicitat retrocedarea, un zis cetăţean maghiar, nu există, fiind un personaj căruia i-a fost falsificată identitatea, iar apoi s-au făcut pe numele său tranzacţii de milioane de euro. Personajul care, conform unor procurori timişoreni, nu există, fiind inventat în acte de mafia imobiliară timişoreană, este citat fără succes de ani de zile în instanţele din Timiş. Din păcate, în ultima vreme acest gen de acţiuni au lipsit din rapoartele Serviciului Juridic al Primăriei Timişoara, şi rămâne speranţa că nu au fost doar nişte cazuri izolate.