Ţările U.E. nu pot limita libera circulaţie a muncitorilor, dar îi pot trimite acasă pe cetăţenii europeni care nu şi-au găsit un loc de muncă în trei luni, declară purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene. Dacă s-ar aplica ad-litteram această reglementare, probabil că România ar trebui să se aştepte la expulzări masive ale romilor nomazi din Franţa, Italia sau Germania. În ceea ce priveşte romii din Franţa, sfârşitul lui 2013 a reprezentat o premieră, fiind primul an din ultimii şapte în care nu au mai sosit transporturi de romi repatriaţi din Franţa pe Aeroportul Timişoara. Acest lucru ar putea avea legătură cu reducerea primelor de repatriere acordate de către Statul francez romilor care se întorc în România.

Expulzare după trei luni fără angajare

Referitor la faptul că Belgia ex­pul­zează, după trei luni, cetăţenii euro­peni care nu au un loc de muncă sau mijloa­ce de a se întreţine, Jonathan Todd, purtătorul de cuvânt al C.E., a declarat că această posibilitate le este oferită statelor membre conform Di­rectivei din 2004, privind libera circu­laţie a cetăţenilor.

“Statele membre au posibilitatea de a expulza după trei luni cetăţenii care nu au un loc de muncă sau mij­loace de subzistenţă care îi împiedică să devină o povară pentru ţara res­pec­tivă. Dacă statele membre aplică sau nu această posibilitate, ţine de fiecare stat membru. Dreptul comunitar le permite să facă acest lucru, dar nu le obligă”, mai spune purtătorul de cuvânt al C.E.

Acesta a adăugat că Marea Brita­nie şi Germania nu s-au consultat cu C.E. în privinţa unor măsuri privind limitarea liberei circulaţii, după 1 ia­nuarie 2014: “Când un stat membru ia în calcul măsuri care ar putea fi su­biect al legislaţiei europene, ar fi pru­dent să discute cu C.E. înainte, dar nu este o obligaţie”.

Totodată, Jonathan Todd declară că C.E. nu se va ocupa de eventualele probleme care ar putea apărea în urma eliminării restricţiilor pentru români şi bulgari. “C.E. recunoaşte că pot fi unele probleme la nivel local în ceea ce priveşte locurile în grădiniţe, servicii sociale, sănătate, infrastruc­tură. Nu există niciun motiv ca C.E. să nu fie informată despre aceste proble­me de către statele membre. Ideea es­te că aceste chestiuni trebuie corec­ta­te, în loc să se impună restricţii la libe­ra circulaţie a persoanelor”.

Oficialul C.E. mai spune că, în exerciţiul bugetar 2014 – 2020, statele membre pot folosi cel puţin 20% din alocarea ce le revine în cadrul Fondului Social European pentru a rezolva aces­te chestiuni. Întrebat dacă are sem­nale privind prezenţa unui număr mare de muncitori români şi bulgari în ţările europene după 1 ia­nuarie, Jonathan Todd susţine că nu există astfel de informări. “Dacă au fost mişcări ale muncitorilor români şi bulgari în ţările membre, C.E. nu putea fi înştiinţată imediat de către acestea. Dar, din ce am văzut, ca şi voi, din relatările de presă, cu siguranţă, nu au fost un mare număr de muncitori români şi bulgari care să plece în alte ţări mem­bre”, menţionează purtătorul de cu­vânt al C.E.

Ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, de la 1 ianuarie 2014, a provocat dezbateri aprinse în Marea Britanie şi, mai nou, în Germania.

Premierul britanic, David Came­ron, a adoptat, în decembrie 2013, măsuri prin care să se asigure că, de la 1 ianuarie, imigranţii din U.E. nu vor pu­tea să solicite ajutoare sociale în pri­mele trei luni de la sosirea în Marea Bri­tanie. În plus, persoanele care cerşesc şi cele fără adăpost pot fi deportate şi li se poate interzice accesul în ţară pentru o perioadă de 12 luni.

Primul an fără romi repatriaţi de sărbători la Timişoara

Rămâne de văzut dacă, în varian­ta în care statele vest-europene vor aplica la virgulă prevederile legate de expulzarea imigranţilor europeni care nu au loc de muncă, România va deve­ni destinaţia unui număr foarte mare de romi nomazi stabiliţi în Franţa, Italia, sau Germania.

Cert este că sfârşitul anului trecut a înregistrat o premieră. Deşi la Ae­ro­portul “Traian Vuia”, din Timişoara, erau obişnuite zborurile cu romi repa­triaţi din Franţa, înainte de Crăciun, mulţi ale­gând această varianta gratuită de a se întoarce în ţară pe perioada săr­bători­lor de iarnă, la sfârşitul anului tre­cut nu au existat astfel de transporturi.“ Până acum nu am mai avut sfârşit de an în care să nu existe repatrieri de romi. Şi, până acum, nu s-a anunţat vreun astfel de zbor pe Aeroportul Timişoara”, con­firmă co­misarul-şef Dan Peteri, purtă­torul de cuvânt al Poliţiei T.F. Timişoara.

Absenţa romilor repatriaţi ar pu­tea avea legătură cu faptul că Franţa a anun­ţat o reducere drastică a prime­lor de repatriere acordate acestei categorii, pe viitor, se intenţionează eli­minarea completă a acestei măsuri de „moti­vare”, care e posibil să fi dus nu la mic­şorarea, ci la creşterea numă­rului de romi din taberele improvizate din Fran­ţa. Ajutorul acordat de Guver­nul de la Paris a fost redus de la 300 de euro la 50 de euro, pentru un adult, şi de la 100 de euro la 30 de euro, pentru un copil. Aproape 5.000 de persoane beneficiau de aceste prime, anual. Din­tre acestea, peste 1.000 erau repatria­te cu curse char­ter pe Aeroportul Timişoara, deşi doar o mică parte din ei erau din zona Banatului.