Nu doar angajatorii români, ci şi cei vest-europeni se confruntă în ultima perioadă cu o lipsă a angajaţilor cu o specializare corespunzătoare, instruirea asigurată în multe instituţii de învăţământ continuând să fie ruptă de cerinţele pieţei.

O situaţie îngrijorătoare

În majoritatea statelor europene, Microsoft, PayPal, Fujitsu şi multe alte companii de top anunţă că în acest an îşi accelerează investiţiile, creând mii de locuri de muncă.Totuşi, dincolo de aceste intenţii, de natură să dea spe­ran­ţe, există o problemă legată de nu­mărul redus al celor care sunt calificaţi pentru posturile căutate de aceste com­panii de top. După o criză economică de cinci ani, aceasta este una dintre cele mai spinoase probleme cu care se con­fruntă majoritatea ţărilor europene. Sute de mii de oameni care şi-au pierdut locurile de muncă şi mulţi tineri care se alătură forţei de muncă descoperă că nu au pregătirea necesară pentru uriaşul număr de locuri de muncă ba­zate pe inovaţie ce apar pe continent.

“Asistăm la o îngrijorătoare lipsă a aptitudinilor potrivite, ceea ce înseam­nă că un număr însemnat de şomeri nu sunt pregătiţi pentru noile locuri de muncă”, arată Glenda Quintini, eco­nomist în cadrul Organizaţiei de Co­operare şi Dezvoltare Economică.

Angajatorii se plâng de mult timp că absolvenţii nu au aptitudinile de care au nevoie. Însă un raport recent al Organizaţiei Internaţionale a Muncii avertizează că această nepotrivire din­tre ceea ce oferă piaţa muncii şi pregă­tirea absolvenţilor s-a accentuat în Europa, după declanşarea crizei. Cei care au fost disponibilizaţi în cele mai afectate sectoare, de la construcţii la cel financiar, au în faţă o lungă perioa­dă în care vor trebui să se pregătească pentru alte domenii, în timp ce prea puţini absolvenţi care intră pe piaţa muncii au ales domeniile ingineriei, ştiinţei sau tehnologiei pentru piaţa locurilor de muncă bazate pe inovaţie, ce se află în continuă creştere.

Această situaţie are efecte impor­tan­te asupra procesului de redresare economică, în condiţiile în care zona euro se confruntă cu rate ale şomajului care se menţin la peste 12%. Acest lucru poate împiedica revenirea la o rată de creştere însemnată şi ar putea în acelaşi timp genera costuri econo­mice şi sociale semnificative, potrivit Comisiei Europene.

Organizaţia Internaţională a Mun­cii merge chiar mai departe, averti­zând că această discrepanţă ar putea prelungi perioadele de creştere a şo­majului şi reduce eficacitatea inter­venţiilor de natură strategică menite să stimuleze creşterea.

În jur de două milioane de locuri de muncă din U.E. rămân neocupate, un număr aproximativ neschimbat fa­ţă de 2010, potrivit Eurostat. Un studiu publicat în noiembrie anul trecut de Eurofound, divizia de cercetare a U.E., arată că în pofida recesiunii, aproape 40% din companii au anunţat că întâm­pină dificultăţi în a găsi angajaţi cu aptitudini potrivite, comparativ cu 37%, în 2008, şi 35%, în 2005.

Problema este deosebit de pronun­ţată în cazul companiilor care se ba­zea­ză pe inovaţie, companii ce gene­rea­ză locuri de muncă într-un ritm ra­pid, în condiţiile în care toate sectoa­rele eco­nomiei se bazează din ce în ce mai mult pe tehnologie. Până în 2015, aproxima­tiv 900.000 de locuri de mun­că din dome­niul IT şi cel al tehnologiei comunicaţiilor ar putea rămâne neocu­pate în U.E., avertiza recent Comisia Europeană.

Cursurile de frizerie şi bucătărie, preferate de şomerii timişeni

Oportunităţile de finanţare oferite pe plan european în domeniul recon­versiei profesionale au fost fructificate în ultima perioadă şi pe plan local. Reprezentanţii Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă Timiş spun că firmele şi organizaţiile neguverna­mentale care au câştigat astfel de finanţări au oferit o mână de ajutor bi­ne­venită în ceea ce priveşte recon­versia profesională la nivelul Timişului. Pe lângă cele 21 de cursuri de formare profesională oferite de A.J.O.F.M., în ultima perioadă au fost firme sau fun­daţii care au câştigat proiecte euro­pene prin care se oferă cursuri, gra­tuit, şomerilor din Timiş. Ca atare, po­sibilităţile de reconversie profesională s-au diversificat.

Totuşi, şomerii timişeni par mai degrabă interesaţi de meseriile care se caută şi pe piaţa externă, lucru de natură să sugereze că mulţi dintre ei intenţionează ca, după absolvire, să plece să lucreze în străinătate.

“Cursurile de formare profesio­nală la care am avut anul trecut cei mai mulţi cursanţi sunt frizierie-coafură, alimentaţie publică – bucătari, ajutoare de bucătari, ospătari, îngrijire de bătrâni, inspectori de resurse umane şi limbi străine”, spune Simona Potâng, consilier Eures în cadrul A.J.O.F.M. Timiş.