Sursă foto: Librăria Humanitas de la Cişmigiu

În contextul în care România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul de carte şi înregistrează un grad de analfabetismi funcțional alarmant, Asociația Editorilor din România anunță lansarea Pactului pentru lectură şi a unui calendar de dezbateri și evenimente pentru 2023, acţiuni care vizează schimbarea situației dramatice în care se află cultura scrisă din ţara noastră.

„Cititul este o activitate terapeutică şi intelectuală prin care omul își cultivă reflexele necesare pentru a relaționa în mod util cu cei din jurul său, dar și pentru a se orienta în cultura lumii. Studii ample  au arătat că satisfacția economică a indivizilor este mai ridicată în rândul celor care au crescut cu o bibliotecă în casă, dobândind astfel reflexul de a citi”, spun reprezentanţii Asociației Editorilor din România (AER).

Conform statisticilor, România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul de carte. Cu o cifră de afaceri de circa 60 de milioane de euro înregistrată de edituri din comercializarea de carte, România este depășită de toate țările din Uniunea Europeană, fiind la o distanță astronomică de Germania, cea mai mare piață de carte din Europa, care înregistrează vânzări anuale de circa 9 miliarde de euro.

AER reia, în acest context, semnalele de alarmă transmise de-a lungul timpului și, mai mult, are în vedere ca în acest an să deruleze un program susținut de dezbateri, dialoguri, conferințe de presă și să lanseze Pactul pentru lectură, la care sunt chemați să adere toți cei interesați de îmbunătățirea acestei realități dureroase: personalități ale lumii culturale contemporane, decidenți politici și administrativi, scriitori și cititori.

Pactul pentru lectură va fi lansat la Librăria Humanitas Lipscani (str. Lipscani, nr. 42, București), în 15 februarie, dată declarată prin lege Ziua Lecturii și care, spun organizatorii, riscă să fie, din nou, doar un trist prilej de a ne reaminti cât de îngrijorătoare sunt statisticile, fără ca această îngrijorare episodică să fie urmată de un plan concret de acțiune. La eveniment, care va fi moderat de jurnalistul Cătălin Striblea, au fost adresate invitații de participare Administrației Prezidențiale, Ministerului Culturii și Ministerului Educației. Printre vorbitori se vor număra editori, specialiști în educație precum Dragoș Iliescu, fondatorulBrio, dar și membri ai societății civile, preocupați de subiect. Intrarea la dezbatere este liberă, în limita locurilor disponibile.

Pactul pentru lectură, spun iniţiatorii, nu este un document cu soluții miraculoase, deoarece criza despre care vorbește este sistemică, iar rezolvarea nu poate fi decât complexă, asumată la nivel înalt și sprijinită de noi toți: „România a coborât, în 2023, la un nivel al analfabetismului funcțional alarmant. Conform ultimelor trei evaluări PISA, peste 40% dintre adolescenții de 15 ani nu au capacitatea să înțeleagă ce citesc. Altfel spus, după aproape zece ani petrecuți în sistemul de educație din România, un procent copleșitor de elevi nu au dobândit deprinderi minime în ceea ce privește pregătirea lor. Acest tablou devine cu atât mai sumbru cu cât trebuie să adăugăm o altă statistică: fiecare al șaptelea elev abandonează școala înainte de a termina gimnaziul”.

De asemenea, atrage atenţia AER, România are cea mai mică piață de carte din toată Uniunea Europeană, cu doar 5 euro (25 de lei) de persoană cheltuiți anual pentru cărți: „Consecințele sunt extrem de grave pentru piața muncii și pentru relațiile sociale.”

„Copleșiți de gravitatea fără precedent a cifrelor, conștienți totodată că dincolo de cifre sunt destine individuale, dar și destinul țării, lansăm acest Pact pentru lectură și sperăm că, adunându-ne cât mai mulți sub semnul lui, vom readuce cititul în rândul deprinderilor de zi cu zi ale copiilor. Lectura reprezintă fundamentul educației, în orice domeniu, asigură accesul la informație și consolidează gândirea”, transmit reprezentanţii AER.

Apelul estre adresat Președintelui Klaus Iohannis, Guvernului României, clasei politice, factorilor de decizie de care depinde direct implementarea la nivel național a setului de măsuri propuse de-a lungul timpului de către AER , să asume în acest al doisprezecelea ceas punerea lor în faptă, astfel încât odată cu intrarea în anul electoral 2024 să poată fi văzute primele rezultate, iar nu doar auzite vechile promisiuni neonorate de atâta timp.

Iniţiatorii transmit că îşi doresc să poată conta pe sprijinul și implicarea: educatorilor care știu că cititul formează minți și modelează caractere, asociațiilor non-guvernamentale, inițiativelor private cu ajutorul cărora putem ajunge în zonele defavorizate, bibliotecilor publice care trebuie să-și ceară explicit dreptul, prevăzut în lege, la înnoirea fondului de carte, asociațiilor de elevi, studenți, părinți, care pot solicita la școală modalități mai moderne de predare a literaturii, dar și a altor materii, dar şi medicilor, psihologilor, consilierilor școlari, care pot ajuta mediul didactic să le arate elevilor avantajele de care au parte cei care citesc.

Pactul pentru Lectură poate fi semnat până pe 15 martie, accesând acest link. Toate semnăturile vor fi atașate Pactului, care va fi depus la Administrația Prezidențială și la Guvernul României.

Iniţiativa beneficiază de experiența și disponibilitatea unor experți internaționali: Ricardo Franco Levi, președintele Federației Editorilor Europeni, Peter Kraus Vom Cleff, președintele Asociației Editorilor și Librarilor din Germania, şi Jorg Maas, președintele Fundației pentru Lectură, Germania.

Lansarea Pactului pentru lectură este o primă acţiune din cadrul unui calendar al dezbaterilor pe teme actuale, precum și evenimente expoziționale de anvergură dedicate cărții, pe care AER le va organiza anul acesta în mai multe orașe din țară, dar și la Chișinău, capitala Republicii Moldova.

Următorul dialog este programat pe 27 martie, iar tema va fi starea literaturii române de o parte și de alta a Prutului, în contextul sărbătoririi Zilei Unirii Basarabiei cu România, pe 27 martie, și al eforturilor continue ale editorilor din România și Republica Moldova de a crea o piață comună a cărții de limba română, inclusiv prin intermediul Salonului Internațional de Carte Bookfest Chișinău, programat în acest an în perioada 30 august – 3 septembrie.

A treia întâlnire va avea ca punct de pornire sărbătorirea, la 23 aprilie, a Zilei Cărții și Drepturilor de Autor, și va încerca să aducă în fața publicului problemele specifice ale acestui domeniu, în special pirateria, concurența neloială și plagiatul, care au căpătat în ultimii ani accente dramatice.

Calendarul dezbaterilor AER din acest prim semestru al anului 2023 se va încheia în spațiile special amenajate la Salonul Internațional de Carte Bookfest de la București (24 – 28 mai). Pe agendă sunt discuții despre literatura pentru copii și importanța decisivă a lecturii în dezvoltarea lor, dezbateri despre corelația fatală dintre lipsa educației și sărăcie, prezentarea unui pachet de soluții punctuale, pe termen scurt, și de perspectivă, pentru ca România să revină în rândul țărilor care prețuiesc lectura, educația, performanța culturală.

Edițiile Bookfest din țară vor fi, de asemenea, gazdă pentru dezbateri similare. Acestea vor avea loc la Timişoara, în 30 martie – 2 aprilie, Târgu Mureș (29 septembrie – 1 octombrie), Cluj-Napoca  (5 – 8 octombrie) şi Brașov (19 – 22 octombrie).

Din Consiliul Director al AER fac parte Grigore Arsene, președinte, iar ca membri: Silvia Colfescu, director editura Vremea, Dan Iacob, director Grupul Editorial ART, Gabriel Liiceanu, președinte fondator al Grupului Humanitas, Silviu Lupescu, director general, Editura Polirom, Lidia Bodea, şi Dan Croitoru.

Sugestii de lectură:

• Lidia Bodea: „România nu încetează să-mi ofere prilejuri de depresie” 
• Gabriel Liiceanu: „Prostia nu poate fi deculpabilizată când proștii se recrutează dintre oamenii inteligenți”