Ca gestionar al banilor pentru reabilitările de drumuri judeţene, Consiliul Judeţean ar trebui să ştie “la metru” lungimea acestor segmente de drum, pentru a nu plăti în plus fonduri pentru asfaltarea unor porţiuni de carosabil care nu există. Recent, administraţia judeţeană a constatat că o parte din măsurătorile pe care le avea pentru drumurile judeţene nu se potrivesc cu realitatea şi a decis să facă unele ajustări. Iniţiativa vine după ce, în urma unor controale, Curtea de Conturi a recomandat C.J. Timiş, dar şi unor Primării să mai măsoare o dată metrajul unor drumuri pentru a căror reabilitare au dat bani de la buget.

“Există diferenţe între lungimea înscrisă şi cea de pe teren”

Consiliul Judeţean Timiş a adoptat recent o documentaţie pentru măsurarea lungimii reale a drumurilor judeţene şi consti­tuirea unei baze de date în sistem electronic care să cuprindă lungi­mile reale ale acestor porţiuni de drum din judeţ. Până acum, C.J. Timiş se raporta, şi atunci când era vorba de reabilitări de dru­muri, la nişte măsurători de acum 12 ani, din 2011, atunci stabilindu-se că lungimea totală a drumurilor judeţene este “de aproximativ 1145 km”.

C.J. Timiş recunoaşte acum că, “pe parcursul timpului, ca urmare a efectuării măsură­tori­lor topografice, necesare elabo­rării documentaţiilor tehnice în faza de proiectare şi execuţie, s-a constatat că pentru unele dru­muri judeţene, există diferenţe între lungimile înscrise în Dispo­ziţia privind încadrarea drumu­rilor publice (din anul 2001) şi lungimea măsurată pe teren”.

C.J. Timiş mai spune că până acum Direcţia Judeţeană de Dru­muri şi Poduri, din subordinea sa, a executat pe drumurile judeţene atât lucrări de întreţinere şi re­paraţii a părţii carosabile, cât şi lucrări de investiţii, astfel încât o mare parte a încadrărilor specifi­cate în Dispoziţia privind înca­drarea drumurilor publice, din  2001, s-a  modificat.

Totodată, construirea din ultimii ani a autostrăzilor Arad – Timişoara şi Timişoara – Lugoj – Deva a determinat devierea unor sectoare ale drumurilor judeţene.

“Aceste aspecte duc la unele deficienţe privind realizarea ope­rativă şi eficientă a serviciului de administrare a drumurilor judeţe­ne”, susţin reprezentanţii C.J.T.

În vederea actualizării dis­po­ziţiei de încadrare a drumurilor judeţene, din punct de vedere al lungimii şi al tipului de îmbrăcă­minte asfaltică, s-a impus măsu­ra­rea lungimilor reale privind drumurile judeţene aflate în Ti­miş. În acest sens, C.J. Timiş a în­cheiat în acest an un contract de servicii pentru elaborarea docu­mentaţiei ”Măsurarea lungimii reale a drumurilor judeţene. Con­stituirea bazei de date în sistem electronic”. Noile măsurători au fost incluse într-o documentaţie aprobată de către C.J. Timiş. Şi, în urma noilor măsurători, cu tot cu includerea în segmentul de drumuri judeţene a unor porţiuni de drumuri comunale şi a unor segmente asfaltate în ultimii ani de către Direcţia de Drumuri şi Poduri Judeţene Timiş, s-a ajuns la concluzia că lungimea totală a drumurilor judeţene, inclusiv a celor comunale preluate de că­tre C.J.Timiş, în vederea încadră­­rii acestora în categoria drumu­rilor judeţene, este de 1278,074 de kilometri.

Deci, o diferenţă sensibilă faţă de lungimea de 1145 de kilo­metri pe care o ştia C.J. Timiş din 2001 şi la care se raporta. “Aceste distanţe au fost calculate iniţial topometric. În ultimii ani s-au realizat însă mă­surători prin satelit sau prin alte metode mo­derne de măsurare şi, în urma acestor demersuri, s-au stabilit distanţele mai exact”, spune Gheorghe Bologa, preşe­­dintele Comisiei Economice a Consiliu­lui Judeţean Timiş.

“Marje de eroare” de trei kilometri, la reabilitări

Realizarea de măsurători noi pentru drumurile judeţene nu este întâmplătoare, ci vine după ce Curtea de Conturi a constatat că nu există nici pe departe o evidenţă clară pe acest segment, şi a recomandat realizarea de măsurători care să reflecte situa­ţia reală. Astfel, într-un raport de audit făcut public de Curtea de Conturi, a fost realizată o analiză pe ultimii ani a modului în care s-au repartizat şi cheltuit în Timiş ba­nii destinaţi reabilitării, mo­der­nizării şi construcţiei de dru­muri judeţene şi comunale. Po­trivit raportului de audit, care face referire, retroactiv, la o pe­rioadă care începe cu anul 2009, sumele alocate pentru reabilitări de dru­muri judeţene nu au fost eviden­ţiate corespunzător, deşi era vorba de zeci de milioane de lei.

Auditorii au constatat con­ta­bilizarea interesantă a distanţei drumurilor pe care s-au făcut lucrări de reabilitare, existând diferenţe semnificative între realitate şi situaţia scriptică, pe baza căreia, de altfel, s-a făcut plata. Din verificarea efectuată de auditorii publici externi asupra existenţei veridicităţii datelor privind distanţele măsurate şi cuprinse în dispoziţia C.J. Timiş, privind încadrarea drumurilor publice deschise circulaţiei publi­ce, s-a constatat că aceste dis­tan­ţe – date de lungimea drumu­rilor judeţene – sunt inexacte. În plus, “urmare a măsurătorii efec­tuate atât la faţa locului, cât şi prin sistemul Google Earth, se constată diferenţe majore ale distanţelor, diferenţe date de aceste măsurători, cu abateri de până la trei kilometri faţă de lun­gimea drumului”.

Conform aceluiaşi audit, modalitatea de evidenţiere şi calcul a drumurilor judeţene este adesea haotică, neunitară. Audi­to­rii au constatat ce antemăsu­rători se fac pe lungimi echiva­lente de drum (cu şase metri lăţime), au verificat licitaţiile care se adjudecă pe lungimi echi­valente de drum şi au constatat că execuţia lucrării se decon­tea­ză pe metri pătraţi de covor as­faltic, iar recepţia la terminarea lucrărilor se face potrivit obiec­tului contractului, “fără a identi­fica strict lungimea sectorului şi metrii pătraţi de covor asfaltic realizat. În acest mod de prezen­tare a lucrărilor se depăşesc în mod constant lungimile poziţiilor kilometrice”.

Auditorii au recomandat C.J. Timiş să analizeze retroactiv contractele atribuite în ultimii ani şi recuperarea, în primul rând, a banilor daţi pe lucrări plătite la dublu. Actualei con­duceri a administraţiei judeţene i s-a cerut, pe de o parte, verifica­rea tuturor lucrărilor efectuate de agenţii economici contrac­tanţi ce se suprapun ca şi poziţii kilometrice, începând cu perioa­da 2009, iar pe de alta, recupe­rarea sumelor angajate şi plătite în perioadele de garantare teh­nică, prin stabilirea întinderii şi recuperarea prejudiciilor aduse bugetului judeţean.

De aceea, C.J. Timiş a fost nevoit să iniţieze în regim de urgenţă măsurarea drumurilor judeţene şi comunale.

Consilierii Opoziţiei acuză alocări mici, în raport cu contribuţiile

În acest an consilierii judeţeni P.D.-L. au realizat o situaţie a alocărilor buge­tare, pe judeţe, pentru lu­crări de reabilitare la dru­muri judeţene sau comunale şi pentru echilibrarea bu­getelor locale din sumele defalcate din TVA.

Conform acestora, Ti­mişul se regăseşte în topul judeţelor cu cele mai mici sume repartizate pe locuitor pentru drumuri judeţene şi comunale, având alocată su­ma de 20 de lei pe per­soană.

“3,53% din sumele pen­tru drumuri judeţene şi co­munale vin în Timiş. Adică, pentru fiecare timişean es­te alocată o sumă medie de 20 de lei pentru drumuri ju­deţene şi comunale, în acest an. La aceştia se mai adau­gă 67,69 de lei pentru echi­librarea bugetelor locale”, spune consilierul judeţean P.D.-L. Tiberiu Lelescu (foto).

Într-un top al sumelor alocate pe persoană, din cele 41 de judeţe, Timişul se află pe locul 21 pentru su­me­le defalcate din TVA, destinate drumurilor jude­ţene şi comunale. Cu sigu­ranţă, nu aceeaşi proporţie o are şi în topul contribu­ţiilor la bugete, prin taxele şi impozitele plătite, Timişul fiind unul dintre judeţele cu cele mai mari sume înca­sa­te la bugetul de stat. Astfel, deşi s-a promis că lucrurile nu vor sta aşa, se menţine situaţia în care Timişul ră­mâne mare contribuabil şi mic beneficiar.

Distanţe relative şi la Primăriile comunale

De exemplu, la Primă­ria Secaş, Curtea de Con­turi constata că distanţa Ti­mişoara – Secaş era „rela­tivă”, reţinându-se faptul că la decontarea deplasărilor a fost luată în calcul o distanţă de 140 de kilometri pentru Secaş – Timişoara dus – în­tors, în condiţiile în care calculatorul distanţelor ru­tiere afişează o distanţă de 120 de kilometri dus – în­tors. “Astfel, la fiecare de­plasare a fost decontată o cantitate de 10,5 litri (140 km -7,5%), faţă de 9 litri (120 km – 7,5%) cât era norma­tivul stabilit de reglemen­tările legale în vigoare (7,5 litri la 100 km parcurşi pe distanţa cea mai scurtă)”, se arăta în raportul din acest an al gestionării finanţelor publice locale, întocmit de Curtea de Conturi.

Gheorghe Bologa de­clară că, deşi se mai în­cear­că să se facă unele spe­cu­laţii cu lungimea unor dru­muri, la nivelul unor Primă­rii, Curtea de Conturi a do­vedit că le poate găsi cu uşu­rinţă. “Se mai întâmplă să se speculeze în cazul unor lucrări de reabilitare, de exemplu, fiind trecute scrip­tic distanţe mai mari decât cele reale, probabil în ideea ca unii primarii să mai facă rost în acest fel de pungi cu cadouri pentru electorat. Însă aceste cazuri ies de obicei la iveală, la controlul Curţii de Con­turi”, mai spu­ne Gheorghe Bologa.