Deputatul PNL de Timiş Marilen Pirtea atrage atenţia că, deşi PSD-ALDE a promis măsuri active pentru incluziunea profesională şi socială a tinerilor, aplicarea de către Guvern a principalelor programe susţinute de UE pentru tineri se află într-un impas major.

Curtea de Conturi Europeană a publicat, recent, Raportul Şomajul în rândul tinerilor – au reușit politicile UE să schimbe situația? O evaluare a Garanției pentru tineret și a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.

O evaluare comparativă a situaţiei României, în privinţa contextului economic în care se plasează generaţia tânără şi a inserţiei acesteia pe piaţa muncii, indică un deficit net de rezultate în cazul tinerilor, măsurat atât prin condiţiile de trai, cât şi prin rata şomajului.

„În actualele condiţii economice, defavorabile tinerilor, exprimate printr-o pondere de 30,7% din totalul tinerilor din România care trăiesc în condiţii de privare materială severă (faţă de o medie UE de 11,4%), este mai mult decât evidentă nevoia de intervenţie prin măsuri guvernamentale, pentru  prevenirea crizei șomajului la nivelul populaţiei tinere (18 – 29 de ani)”, este de părere deputatul PNL de Timiş Marilen Pirtea, secretar al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților.

Conform acestui nou raport al Curţii de Conturi Europeane, în România, rata şomajului în rândul tinerilor de sub 25 de ani se situează la un nivel peste media europeană (medie situată la 18,8%), trecând în 2017 de 20%. Asta, deşi România înregistrează, oficial, cea mai mică rată generală de şomaj din UE (5,9%). Iar la nivelul întregii tinerilor de până la 29 ani, rata şomajului este mult peste rata generală de şomaj (13,1% faţă de 5,9%).

„Aceste date nu sunt doar semnale de alarmă, ci echivalează cu un indicator exact asupra performanţei cu care România investeşte în viitorul său”, opinează deputatul liberal Marilen Pirtea.

Acesta mai spune că, deşi guvernarea PSD-ALDE a promis măsuri active pentru incluziunea profesională şi socială a tinerilor, aplicarea de către Guvern a principalelor programe susţinute de UE pentru tineri – respectiv Garanţia pentru tineret, care vizează măsuri în primele patru luni de după încheierea şcolii sau intrarea în şomaj, şi Iniţiativa pentru ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor, un program destinat regiunilor europene în care şomajul tinerilor depăşeşte 25% în categoria 15-24 de ani –se află într-un impas major.

„Cele două programe europene prioritare, destinate ameliorării ratei şomajului tinerilor în Europa, nu se pot implementa de la Bruxelles, având nevoie de Guverne responsabile la nivelul fiecărei ţări membre. Guvernul României demonstrează prea puţină implicare, atât în privinţa măsurilor globale destinate adaptării condiţiilor socio-economice pentru o mai rapidă inserţie a tinerilor, dar şi în privinţa implementării mai transparente şi mai eficiente a programelor susţinute de UE prin intermediul ministerelor de linie”, acuză parlamentarul PNL.

Acesta mai spune că UE este interesată să activeze măsurile de dinamizare a ocupării tinerilor, fiind definite două segmente specifice de tineri, ca grupuri-ţintă ale celor două programe majore de intervenţie. Segmentul cel mai vulnerabil, căruia i se adresează Garanţia pentru tineret, afirmă Marilen Pirteam sunt tinerii care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare (aici fiind incluşi atât şomerii tineri, cât şi tinerii care nu au fost niciodată încadraţi profesional). A doua categorie sunt tinerii defavorizaţi care sunt localizaţi în zone cu rate mari ale somajului, pentru care se aplică Iniţiativa pentru ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor.

Deputatul PNL Marilen Pirtea solicită atât Guvernului, cât şi Ministerului Muncii şi Ministerului Educaţiei o evaluare completă şi un set de măsuri pentru reformarea şi eficientizarea modului în care se implementează aceste programe, Garanţia pentru tineret şi Iniţiativa pentru ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor, „pentru că de modul în care investim astăzi în tineri depinde nu doar viitorul nostru european, ci şi al fiecărei comunităţi locale şi regionale, ca şi al României în ansamblu”.