Lipsa de profesionalism și continua căutare de găselnițe fiscal-bugetare, precum și maniera introducerii măsurii pot duce în situația de anulare a eventualelor avantaje ale split payment-ului la TVA, avertizează deputatul PNL de Timiş Marilen Pirtea.

Posibilitatea ca split payment-ul la TVA să se introducă doar pentru companiile care lucrează cu Statul este de natură a avea implicații pozitive asupra veniturilor bugetare, fără prea multe schimbări structurale, declară, într-un comunicat, deputatul PNL de Timiş Marilen Pirtea, secretarul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, Camera Deputaților. Argumentând că furnizorii Statului oricum lucrează în cea mai mare parte prin conturi de trezorerie, de aceea implementarea măsurii nu ar trebui să le îngreuneze activitatea acestor firme,

În plus spune deputatul liberal, o măsură similară a fost introdusă în Italia, în 2015, doar pentru furnizorii Statului, generând venituri suplimentare la buget de peste 4 miliardede euro. În cazul României, subliniază Marilen Pirtea, estimarea veniturilor suplimentare generate de această măsură nu s-a efectuat: „Fiecare măsură fiscal-bugetară are costuri și beneficii, faptul că aceste cifre nu sunt publice este de natură să ne îngrijoreze. Care sunt motivațiile guvernanților pentru astfel de măsuri? Există o fundamentare a acestor importante decizii de politici? Sunt întrebări care nu au primit un răspuns adecvat în spațiul public din partea Ministerului Finanțelor Publice.”

Deputatul Marilen Pirtea declară că sunt alte măsuri mai importante ce ar trebui adoptate pentru stoparea evaziunii fiscale și pentru creșterea gradului de colectare. Ca priorităţi, exemplifică  auditul fiscal online, prin factura electronică şi prin taxarea inversă, „unde din păcate nu avem specialiști, dar pe care va trebui să îi formăm”.

Marilen Pirtea mai spune că principalul avantaj al split payment-ului la TVA este că va lăsa mai puțin spațiu de manevră evazioniștilor. „Principala direcție de combatere a evaziunii se referă la agenții economici evazioniști care declară TVA de plată pentru a se asigura că nu li se va face plângere penală pentru evaziune fiscală (nedeclararea TVA încadrându-se la această prevedere). Însă, deși declară TVA, nu o achită la bugetul Statului, ci retrag banii din contul bancar sub formă de numerar. Ulterior, societățile sunt introduse în procedura de insolvență, nemaiputându-se recupera TVA. Cu noua măsură, TVA se va afla într-un cont distinct și eventualii evazioniști nu se vor mai putea sustrage de la plata TVA”, afirmă Marilen Pirtea.

Un alt avantaj, spune el, este faptul că se vor elimina situațiile existente în prezent în care organele de inspecție fiscală sau Direcția Generală Antifraudă Fiscală refuză deducerea TVA pentru un agent economic în cazul în care furnizorul acestuia a fraudat statul prin retragerea sumelor în numerar.

Un al treilea avantaj constă în reducerea semnificativă a concurenței neloiale din partea acelor contribuabili care nu își plătesc datoriile către Stat și utilizează resursele financiare din TVA pentru alte scopuri, fiind astfel într-o poziție avantajoasă față de acei contribuabili care au un comportament fiscal corect.

În privinţa dezavantajelor măsurii split payment, declară Marilen Pirtea, acestea țin foarte mult și de modul de aplicare, de managementul defectuos demonstrat de PSD. Principalul neajuns, spune el, se referă la faptul că măsura urmează a fi introdusă prea din scurt și că se va aplica tuturor agenților economici: „Această abordare va cauza multiple blocaje în sistemul fiscal și financiar. Astfel de măsuri se adoptă într-un termen minim de șase luni, și nu pentru toate companiile dintr-o dată. Ar fi fost mult mai eficient ca măsura să se aplice inițial furnizorilor statului, care oricum lucrează prin conturi de trezorerie și au un grad ridicat de conformitate în ceea ce privește noile reglementări.”

Marilen Pirtea estimează o afectare a cash flow-ul firmei, întrucât cele mai multe companii văd TVA ca pe sursă de finanțare atrasă, fiind o cutumă ca firmele să se folosească de aceste resurse temporar disponibile și gratuite.

Un alt dezavantaj major, adaugă el, ține de faptul că măsura nu a fost suficient de bine documentată cu privire la o analiză costuri-beneficii: sumele încasate din această măsură, comparativ cu eventualele costuri generate de falimente și insolvențe.

Deputalul liberal estimează că, pe lângă costurile legate de falimente și insolvențe, măsura va avea alte câteva efecte:

• Costurile cu comisioanele de deschidere ale conturilor și aferente operațiunilor debitoare și creditoare, chiar dacă nu sunt suportate de contribuabil, acestea există, revenind astfel la problema unei analize cost-benficiu al acestei măsuri care mai mult ca sigur va crește costul colectării;
• Costul adaptării programelor informatice atât din partea contribuabililor, cât și din partea băncilor;
• Timpul aferent rambursării TVA va crește, generând probleme de lichiditate contribuabilului, fiind imposibilă o rambursare în termenul vehiculat de trei zile.

Cu toate acestea, mai declară Marilen Pirtea, split payment poate fi o politică inspirată, dacă:

1. Sistemul este introdus în două etape: prima să se realizeze doar pentru companiile care sunt furnizori ai statului. Conformarea companiilor la acest sistem va fi asigurată foarte ușor prin poziția de monopson pe care statul o deține.
2. Este încurajată conformarea voluntară. Cine adoptă split-payment voluntar va beneficia de o serie de avantaje, precum necondiționarea plăților din contul de TVA, dacă asta este principala doleanță a mediului de afaceri. De asemenea, alte beneficii ale celor care participă voluntar la acest sistem de decontare ar fi: renunțarea la unele declarații (ex. 394, 390), rambursarea într-un termen mai scurt a TVA și pe baza unei documentații simplificate, preluarea unor costuri de către autorități. Aceste măsuri ar fi fost destinate să compenseze deficitul de trezorerie (cash flow) generat de introducerea noului sistem.
3. Este extinsă perioada de adoptare voluntară a split payment până la 1 ianuarie 2018.
4. Este generalizată aplicarea sistemului TVA la încasare dublată de ridicarea plafonului de la 2.250.000 lei pentru acest sistem.
5. Implementarea se face gradual: dacă split payment-ul funcționează pentru furnizorii statului, într-o perioadă de 12-24 de luni se poate generaliza și la alte tipuri de companii.
6. Se automatizează monitorizarea conturilor de TVA, inspectorii ANAF intervenind asupra aprobărilor doar în cazul în care există suspiciuni rezonabile de evaziune. Trebuie gândite protocoale de identificare a tranzacțiilor fictive de tip red flag, doar acolo inspectorii ANAF trebuind să intervină.
7. Normele de aplicare vor trebui să fie mai exacte și să conțină prevederi exprese pentru: sisteme de plată cu cecuri, bilete la ordin, cambii s.a.; factoring și cesiune de creanțe, plăți în avans.

„Split payment la TVA este prima măsură care ar putea avea și implicații pozitive (a se vedea impozitul pe cifra de afaceri sau pe gospodării – propuneri nici măcar discutabile) în materie de politică fiscal – bugetară a guvernului, care, din păcate, se încadrează în același stil de bâjbâială fiscală, cu efecte grave asupra predictibilității și credibilității politicii fiscale”, conchide deputatul PNL Marilen Pirtea.