Marilen Pirtea. Foto: PNL

Deputatul PNL Marilen Pirtea atrage atenţia că dezbaterea publică organizată pe tema noilor planuri-cadru pentru învățământul liceal ar trebui să fie de interes nu doar pentru cei aflaţi într-o relație cu mediul educaţional, din cauza impactului pe care îl pot avea asupra noilor generații de absolvenți de liceu și implicit asupra societății.

„Impactul pe care modificarea planurilor-cadru la nivel liceal îl poate avea asupra noilor generații de absolvenți de liceu și implicit asupra societății aproape că impune oricărui cetățean, indiferent de relația sa cu mediul educațional (profesor, părinte, angajator sau pur și simplu contribuabil la bugetul de stat) un sentiment de responsabilitate pentru a-și aduce contribuția la profilul final al acestora. (…) Modul în care Ministerul Educației și Cercetării a deschis dezbaterea publică despre planurile-cadru pentru învățământul liceal este în primul rând un act de profesionalism, dar, totodată, și un demers de bun simț și de bună credință, cu care, din păcate, nu ne-am întâlnit prea des în ultima perioadă”, afirmă deputatul Marilen Gabriel Pirtea, președinte interimar PNL Timiș, coordonator al Comisiei de Educație și Cercetare a PNL.

Deputatul liberal atrage atenţia că ne confruntăm cu provocări mondiale de sustenabilitate, așa cum le prezintă Organizația Națiunilor Unite prin Agenda 2030, dar şi cu o volatilitate extrem de mare a tipologiilor locurilor de muncă şi cu un proces de digitalizare și automatizare a unor multiple aspecte ale vieții noastre: “Dacă la acestea adăugăm opțiunea fermă a societății noastre pentru un viitor european și euroatlantic, cele opt competențe-cheie propuse de Comisia Europeană și corelate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU pentru anul 2030 cred că apar de bun-simț oricărui cetățean (cadru didactic, specialist în educație sau orice altceva) dacă nu referențialul unic, care se cuvine să-l avem în vedere atunci când analizăm planurile-cadru pentru învățământul liceal, cel puțin un referențial cu adevărat valid pentru un asemenea demers.”

Marilen Gabriel Pirtea mai spune că, dacă priveşte planurile-cadru prin lupa competențelor-cheie propuse de Comisia Europeană, îi par o încercare de modernizare și adaptare a sistemului de învățământ din România la realitățile și provocările actuale ale lumii în care trăim. “Mai mult decât atât, cunoscându-l de o bună perioadă de timp pe actualul ministru al Educației, colaborând bine cu domnia sa într-o multitudine de subiecte din domeniile educației și cercetării, mă aștept ca declarațiile sale legate de creșterea nivelului de cunoștințe cu caracter științific pe care trebuie să le dobândească elevii noștri să se regăsească ca atare în planurile cadru, asigurându-i că, alături de colegii din toate universitățile românești, cu precădere a acelor universități care pregătesc viitoarele cadre didactice, putem să oferim sprijin pentru integrarea unui astfel de concept”, mai spune coordonatorul Comisiei de Educație și Cercetare a PNL.