După o perioadă de acalmie, în care nici măcar artizanul proiectului, vicepremierul Liviu Dragnea, nu a mai pomenit nimic despre regionalizarea începută în forţă anul trecut, la nivel instituţional, prim-vicepreşedintele P.N.L., Klaus Iohannis, declară că este exclus să se mai iniţieze ceva în acest sens în 2014, din cauza alegerilor, şi că nu se ştie nici care mai e soarta acestui proces, pe viitor. Aceasta după ce tatonările regionalizării, în domenii precum Finanţele sau Vama, au creat un talmeş-balmeş instituţional, inclusiv în vestul ţării, iar oameni din sistem spun că structura rezultată este una mai complicată şi mai prost organizată.
“Regionalizarea e moartă”
Prim-vicepreşedintele P.N.L., Klaus Iohannis, a făcut la sfârşitul săptămânii trecute o declaraţie care era oarecum aşteptată, susţinând că regionalizarea “deocamdată, e moartă” şi nu numai că nu se va face în acest an, dar nici măcar “nu se mai discută”. Klaus Iohannis, care conduce în P.N.L. Comisia internă privind regionalizarea, a fost întrebat care este stadiul discuţiilor în cadrul proiectului şi a declarat că procesul este, deocamdată, suspendat. “Regionalizarea, deocamdată, e moartă. Tot. Totul”, a răspuns Iohannis, care a precizat că “nici comisia în care se discută procesul de regionalizare nu dă semne că învie”. Întrebat dacă regionalizarea se mai face în acest an, Iohannis a răspuns: “Anul ăsta cred că nici nu se mai discută”. Prim-vicepreşedintele P.N.L. a mai menţionat că acest proces “nu e bine să fie făcut sub presiunea unor sesiuni de alegeri”.
Cu sau fără legătură cu aceste declaraţii, unii oficiali ai P.S.D. au ţinut să anunţe că partidul nu renunţă la ideea de regionalizare şi va introduce regiunea ca unitate administrativă şi în noua Constituţie. Guvernul nu va trece însă şi numărul de regiuni, rezervându-şi dreptul de a stabili ulterior câte vor fi. “Este sigur că noua Constituţie va cuprinde ca formă administrativă şi regiunea. Nu dispare judeţul, ci apare această nouă formă administrativă, regiunea”, a declarat senatorul P.S.D. Ioan Chelaru, vicepreşedinte al comisiei de revizuire a Constituţiei. Parlamentarul a adăugat că există mai multe variante de regiuni, de opt, zece sau 12 regiuni, dar că acestea vor fi stabilite de Guvern după validarea noii Constituţii prin referendum. “Din câte ştiu, echipa condusă de domnul vicepremier Liviu Dragnea lucrează la un studiu de oportunitate şi s-ar putea să avem surpriza ca rezultatele să spună că este mai bine pentru români să fie mai multe regiuni chiar decât 12. Nu mă pot pronunţa însă câte vor fi”, a declarat vicepreşedintele comisiei de revizuire a Constituţiei.
Ioan Chelaru a menţionat că există şi variante de desemnare a noilor conduceri interimare ale regiunilor: “Există trei variante pentru a desemna conducerea interimară a regiunilor, până la alegerile din anul 2016. Cert este că se va alege soluţia optimă pentru a realiza această tranziţie. După validarea referendumului, se poate trece la stabilirea regiunilor şi a tot ceea ce derivă de aici, inclusiv a conducerii acestora, interimare şi apoi alese”.
O grabă care nu-şi avea sensul
În acest context, în care nici susţinătorii fervenţi ai proiectului regionalizării nu se grăbesc să dea declaraţii despre momentul când va începe procesul propriu-zis de regionalizare, dacă va mai începe, este cu atât mai greu de înţeles de ce această regionalizare a fost grăbită în unele structuri, precum cele subordinate Ministerului Finanţelor, cu rezultate care, spun oameni din sistem, mai mult au făcut rău instituţiilor “reformate”.
Aceştia susţin că reorganizarea sistemului vamal şi fiscal mai degrabă a creat dificultăţi în sistem, prin disponibilizările iniţiate, în condiţiile în care schemele actuale de personal sunt insuficiente. Potrivit acestora, prin reducerile de personal şi maniera în care s-a conceput această reorganizare s-a blocat activitatea de supraveghere şi autorizare a societăţilor care se ocupă de producerea şi distribuţia de produse accizabile. În unele judeţe nu s-a prevăzut deloc personal pentru aceste activităţi, extrem de importante şi care aduc venituri statului, iar în alte judeţe a fost transferat personal de la structurile vamale, care să se ocupe de aceste activităţi. Astfel, s-a creat haos şi situaţia, la nivelul sistemului, s-a complicat, nu s-a simplificat.
În ceea ce priveşte criteriile după care s-au ales sediile Direcţiilor Regionale Antifraudă s-a spus de către surse din sistem că acestea sfidează logica în destul de multe cazuri. Astfel, dacă s-a susţinut că aceste sedii au fost alese în zonele de graniţă şi în cele în care evaziunea fiscală este accentuată, cum se explică alegerea unor oraşe gen Alexandria sau Târgu Jiu?
În vestul ţării, estimau aceleaşi surse din sistem, vor creşte foarte mult cheltuielile cu cazarea şi transportul, pentru că se va veni de la Deva să se controleze ce se întâmplă în Arad şi în Timiş – judeţe cu o activitate specifică intensă şi încasări bune, iar unele controale de acest gen pot dura luni întregi.
Totodată, sindicate din domeniul Finanţelor au precizat că reorganizarea a blocat distribuirea şi comercializarea produselor accizabile în mai multe judeţe şi că preluarea atribuţiilor şi a personalului autorităţii vamale de către Direcţiile Generale Regionale a Finanţelor Publice a fost realizată doar declarativ în unele zone.
Sindicaliştii au arătat că în urma reorganizării, în judeţe precum Constanţa, Tulcea, Galaţi, Brăila şi Mehedinţi (aflat în subordinea Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara), A.N.A.F. a omis să înfiinţeze compartimente de autorizări şi să preia inspectorii de specialitate din cadrul fostelor structuri ale autorităţii vamale. Sindicatul Vamal “Unirea” a anunţat că va acţiona în instanţă A.N.A.F. şi că noua schemă de reorganizare a creat extrem de multe nemulţumiri în sistemul vamal vestic, întrucât, în condiţiile în care, oricum, era criză de personal, noua schemă de organizare a dus la disponibilizarea a 35 de angajaţi din structura Direcţiei Regionale Timişoara.
Sorin Ioniţă: “Problema nu stă în crearea de regiuni”
Însă nu doar în sistemul fiscal “iminenta” reorganizare a produs haos şi complicaţii, prin schimbări instituţionale controversate. Şi, în contextul noilor declaraţii, nu se ştie care va fi finalitatea acestui proces, şi nici măcar motivaţia nu s-a clarificat. Sorin Ioniţă, expert în reforma administraţiei publice în cadrul Expert Forum, declara recent pentru TIMPOLIS: “Au tot circulat explicaţii, inclusiv de la miniştri, dar ei nu le-au pus pe hârtie, le-au exprimat verbal, prin conferinţe de presă, explicaţii gen să reducem corupţia – deşi aspectul acesta nu are nicio legătură cu regionalizarea, să reducem aparatul funcţionăresc – iar nu are nicio legătură, cel mult îl măreşti un pic, să accesăm mai bine fonduri europene – din nou, nu prea are nicio legătură. Polonia, care are regiuni, absoarbe bine fonduri europene, Ungaria, fără regiuni, absoarbe la fel de bine. Deci, se pare că problema nu este în crearea de regiuni. De ce le înfinţăm trebuie întrebaţi iniţiatorii acestui proiect. Ce constat, însă, este că toate atenţia publică s-a dus într-o direcţie uşor irelevantă, de genul ce judeţe vor fi sau unde va fi capitala regională.”
Lider sindical vamal: “Pentru lucrătorii vamali reorganizarea nu a adus nimic bun”
Gheorghe Paraschiv, liderul Sindicatului Vameşilor din Regionala Vamală Timişoara, spune că noua reorganizare nu a adus nimic bun pentru lucrătorii vamali. “În momentul în care soliciţi o adeverinţă, te adresezi Direcţiei Regionale Vamale, care se adresează mai departe Direcţiei Regionale a Finanţelor Publice. Dacă ai nevoie de o astfel de adeverinţă rapid, pentru o spitalizare, de pildă? Lucrurile s-au complicat, şi avem o conducere bicefală – la nivel naţional prin Direcţia Generală a Vămilor, şi locală, prin Direcţia Regională de Finanţe. Şi se poate întreba în acest context unde începe o competenţă şi unde se termină alta”, spune liderul sindical.
Lider sindical din Poliţie: “S-a stricat şi ce mai era bun în sistem”
Vicepreşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Agenţilor Vamali „Pro Lex”, Voinea Negoiţă, susţine că în scrisorile trimise F.M.I. de către Guvern se vorbea doar despre reorganizarea Direcţiilor de Finanţe, în niciun caz a Gărzii Financiare sau Vămii. Acesta mai spune că s-a stricat şi ce mai era bun în sistem. “Au rămas unele atribuţii în aer, cum sunt cele legate de controlul produselor accizabile, şi apoi ni s-a dat dreptate şi s-au reînfiinţat compartimente de control în zone în care fuseseră desfiinţate abuziv. Am rugat structurile de conducere din Ministerul Finanţelor să nu desfiinţeze serviciile financiar-contabile din cadrul Regionalelor Vamale. Le-au desfiinţat şi apoi le-au reînfiinţat chemând oamenii înapoi de la Finanţe, cu ocazia unui control al unor structuri europene de specialitate. Cred că altul a fost obiectivul din spatele acestui proces. S-a spus că se înfiinţează Direcţiile Antifraudă, pentru controlul marilor contribuabili şi aducerea mai multor bani la buget. Au trecut de atunci luni bune şi spuneţi-mi ce mari controale şi rezultate aţi văzut. Se controlează complexe comerciale, unde se numără şlapii de pe tarabe”, spune Voinea Negoiţă.
La rândul său, Vasile Lincu, preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Agenţilor Vamali „Pro Lex”,susţine că prin reorganizarea rapidă din sistemul fiscal s-a dorit să se grăbească o regionalizare administrativă, pe nişte zone pentru care erau diverse interese la nivel central. “Urma să se spună apoi: s-a făcut deja regionalizare instituţională pe regiunea asta, trebuie să rămână aşa. Din punctul meu de vedere, întregul proces nu se justifică, şi a adus mai degrabă prejudicii decât beneficii”.
Ultimele comentarii