Europarlamentarul PNL Cristian Bușoi a organizat, zilele trecute, la Timișoara o dezbatere cu tema „Sănătatea în programul de guvernare PNL”, în cadrul căreia au fost prezentate principalele prevederi pe domeniul sănătății pe care PNL le asumă în perspectiva viitoarei accederi la guvernare.

Referindu-se la domeniul sănătății, europarlamentarul PNL Cristian Bușoi, care este şi prim-vicepreşedinte al PNL, spune că aceasta este principala prioritate a programului de guvernare a partidului.

Printre problemele asupra cărora s-a dezbătut, într-o abordare interactivă s-au numărat aspecte privind salarizarea personalului din sistemul sanitar, accesul pacienților la medicamente inovatoare, subfinanțarea sistemului public de sănătate, asigurarea calității actului medical, efectele introducerii cardului de sănătate și necesitatea reformării sistemului, în condițiile în care prevederile anterioarei reforme a sistemului sanitar încep să nu se mai preteze realității.

Potrivit lui Cristian Bușoi, coordonatorul componentei referitoare la sănătate din programul de guvernare al PNL, una dintre problemele majore cu care se confruntă sistemul de sănătate din România este reprezentată de exodul medicilor înspre Occident, menţionând că sunt aproximativ 14.000 de medici plecați în țări ale UE.

O altă problemă care întreține actuala stare de fapt din sistemul de sănătate este subfinanțarea, aspect cu referire la care Cristian Bușoi a precizat că trebuie corijat printr-o creștere treptată și predictibilă a finanțării sistemului, dar și printr-o utilizare mai eficientă a taxei claw-back și a taxei pe viciu.

În plus, a precizat el, introducerea cardului de sănătate a cărui utilizare a devenit obligatorie din primăvara acestui an – proiect inițiat în perioada în care europarlamentarul s- a aflat la conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate – va contribui la diminuarea risipei de fonduri din sistem și a decontării de servicii medicale fictive.

În ceea ce privește pacientul, Cristian Bușoi precizează că acesta trebuie să reprezinte o prioritate reală, și nu una declarativă, a sistemului de sănătate. Context în care, a adăugat, investițiile în sistemul de sănătate vor trebui să vizeze creșterea calității serviciilor și a actului medical, inclusiv în mediul rural și în zonele defavorizate, acolo unde se impune oferirea de condiții motivante pentru medici și pentru cadrele medii.

Cristian Bușoi anunţăcă PNL are în vedere, în perspectivă, stimularea financiară a medicilor de familie, crearea în mediul rural a unor centre de permanență și a 100 de centre multifuncționale care să ofere servicii în domeniul sănătății. Și aceasta pe lângă asumarea realizării unor proiecte majore de investiții în infrastructura sistemului. Context în care spune că se intenționează identificarea de surse de finanțare, cel mai probabil în a doua parte a actualului exercițiu financiar european 2014 – 2020, în vederea materializării proiectului de realizare a Spitalului Regional la Timișoara, obiectiv exclus de pe lista spitalelor regionale întocmită de actualul Guvern.

Alte preocupări majore trebuie să fie, mai spune Cristian Bușoi, instituirea unor standarde minime de calitate pentru actul medical și importanța componentei de prevenție. Context în care apreciază că, deși presupun eforturi financiare considerabile, campaniile de educare, screening-ul și prevenirea primară și secundară aplicate deja în sistemele de sănătate ale unor țări europene au dovedit că dau roade.

În ceea ce privește modalitățile de atragere de surse suplimentare de finanțare în sistem, o posibilă astfel de sursă, indică europarlamentarul liberal, poate fi reprezentată de încurajarea accesului pacienților străini din țări UE sau non-UE la servicii medicale în România, așa cum este deja cazul tratamentelor stomatologice și a serviciilor oferite în cadrul unor clinici de înfrumusețare.

În plus, a mai subliniat acesta, se impune un management profesionist al Programelor Naționale de Sănătate, o debirocratizare a sistemului, inclusiv prin renunțarea la obligativitatea impusă spitalelor mari de a se limita la rezolvarea unui anumit număr de cazuri pe an și de a se încadra în diverse seturi de indicatori, și o eficientizare a parcursului pacientului pe traseul furnizorilor de servicii medicale, menită să evite risipa de fonduri și să îngăduie rezolvarea cazurilor la nivel cât mai incipient. Fapt care va contribui, implicit, la o finanțare a serviciilor furnizate la costuri cât mai apropiate de costurile reale.

La dezbatere au fost prezenți Nicolae Robu, co-preşedinte al PNL Timiş, copreşedinţii PNL Timişoara, Dan Diaconu și Cornel Sămărtinean, medicii Olimpia Oprea și Georgeta Rus, co-președinte ale Organizației Femeilor Liberale din PNL Timiș, precum și numeroase personalități ale vieții medicale, printre care prof. univ .dr. Virgil Păunescu, fost  consilier prezidenţial şi membru al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniul Sănătăţii Publice, prof. univ. dr. Rodica Mihăescu, foști manageri ai Spitalului Judeţean din Timişoara, dr. Gheorghe Nodiți, Ciprian Bogdan și dr. Iulius Jugănaru, managerul Spitalului Municipal de Urgență Timișoara, dr. Octavian Mazilu, dar şi fostul director al Direcției de Sănătate Publică Timiș, dr. Horia Vermeșan.