Migrarea personalului medical în interiorul UE riscă să vulnerabilizeze sistemele de sănătate ale unor țări printre care se numără și România avertizează europarlamentarul PNL Cristian Bușoi. Acesta a solicitat, în plenul Parlamentului European, adoptarea unor politici de retenție a personalului medical și crearea cadrului menit să asigure echilibrul migraţiei în interiorul UE.

Curentul migrațional al forței de muncă din domeniul sănătății, întreținut în primul rând de motivații de ordin financiar, riscă să afecteze grav siguranța pacienților, a avertizat europarlamentarul PNL Cristian Buşoi, luni, în plenul Parlamentului European, discutând pe marginea unui studiu recent al Comisiei Europeane referitor la recrutarea și politicile de retenţie a personalului medical în Europa.

 „Curentul migraţional al forţei de muncă în domeniul sănătăţii, dinspre statele din centrul, estul și mai nou sudul Europei către state precum Franţa, Italia, Germania sau statele nordice, ce are la bază în primul rând motive financiare, dar și condiţii de muncă mai bune şi accesul la aparatură şi tehnologie medicală de ultimă generaţie, sensibilizează sistemele de sănătate ale țărilor de origine şi reprezintă un factor de risc asupra siguranţei pacienţilor”, a apreciat europarlamentarul liberal.

Acesta a apreciat și că, alături de accesul inegal la tratamente inovatoare, de standardele diferite de calitate ale serviciilor medicale și de diferențele de salarizare, migrația masivă a forței de muncă din domeniu contribuie la conturarea unei Uniunii Europene a inegalității de șanse în materie de sănătate.

El a declarat în plenul PE că, doar în ultimii ani, în jur de 14.000 de medici din România au migrat către spitalele și clinicile din vestul Europei. În vreme ce numai în cursul anului trecut, aproape 2.500 de medici au solicitat Colegiului Medicilor certificate profesionale pentru a putea pleca să lucreze în străinătate. „România ocupă astfel penultimul loc în UE în ceea ce privește numărul de medici raportat la mia de locuitori, cu doar 2,4 medici, comparativ cu 3,4, media europeană. În ceea ce privește asistentele, în România 5,8 asistente au grijă de 1000 de bolnavi, în timp ce media europeană indică 8 asistente pentru același număr de pacienți”, a precizat Cristian Bușoi.

În aceste condiții, apreciază el, pentru a contribui la diminuarea implicațiilor negative asupra sistemelor de sănătate, se impune elaborarea, la nivel european, de politici de retenție a personalului medical și de crearea unui cadru menit să asigure echilibrul migraţiei în interiorul statelor membre.