Guvernul a decis să elimine calendarul de liberalizare a preţului gazului pentru fabrici, care mai presupunea două scumpiri până la sfârşitul acestui an. Singurul calendar de liberalizare convenit cu Uniunea Europeană şi rămas în vigoare este cel pentru populaţie, care presupune, într-o primă etapă, scumpiri de 20% al preţului gazelor, până la sfârşitul anului viitor.

Gaze mai scumpe doar pentru consumatorii casnici

Guvernul motivează eliminarea calendarului pentru industrie prin faptul că este deja realizată convergenţa de preţ intern-import. “Convergenţa preţurilor gazelor naturale s-a realizat. Nu mai este nevoie să facem creşteri de preţuri pentru industrie, aşa cum erau angajamentele anterioare. Prin adoptarea pachetului propus spre dezbatere publică, preţul final al gazelor naturale nu va mai creşte, existând chiar premise ca să scadă în următoarele luni”, declară Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie.

În nota de fundamentare a actului normativ se arată că preţurile vor fi stabilite de piaţă, pe bază de cerere şi ofertă, şi că este necesară o perioadă de tranziţie pentru pregătirea fabricilor pentru a funcţiona în condiţiile unei pieţe libere, în aşa fel încât să nu se distorsioneze contractele în derulare.

Conform Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, în 2014 este prevăzută o creşte­re de 10% a preţului gazului pentru consumatorii casnici, procentul venind din calendarul de liberalizare convenit cu FMI şi Comisia Europeană. Guvernul s-a anga­jat faţă de FMI să renunţe la preţu­rile reglementate la electricitate şi ga­ze, termenul final fiind 2018. Conform acestui calendar, consumatorii vor cum­păra anual, în mai multe tranşe, energie şi gaze de pe piaţa liberă.

În 2014 preţurile vor urca în patru trepte de 2 – 3% fiecare, pentru ca din 2015 creşterile să fie uşor mai mari, de 2 – 4%. Majorările ale preţului la gaze au existat în acest an în ianuarie şi aprilie, continuând cu noi scumpiri în iulie şi octom­brie. Majorările vor continua cu aceeaşi frec­ven­ţă până la finele anului 2018. În 2016 şi 2018, fiecare scumpire va fi de 3%, iar în 2015 şi 2017, de 2 – 4%, respec­tiv de 2 – 5%, dar pe ansamblul fiecărui an rata de creştere rămâne la 12%.

Conform opiniei unor economişti români, din cauza unor greşeli ale autorităţilor în negocierile cu FMI, consumatorii români vor plăti facturi tot mai mari la utilităţi. În timp ce majoritatea statelor europene continuă să îşi protejeze consumatorii şi ţin preţurile la energie şi gaze la un nivel redus pentru populaţie, România va renunţa la acest lucru.

De suferit va avea în primul rând populaţia care, din 2018, va trebui să îşi cumpere gazele şi curentul la preţul pieţei, fără niciun ajutor din partea Statului. În prezent, populaţia primeşte preponderent gaze din producţia internă, de două ori mai ieftine decât cele importate. Până în 2018, preţul pe care îl vor plăti românii va fi aşadar de circa două ori mai mare. Afectaţi vor fi cam toţi consumatorii, în special cei care şi-au montat centrale pe gaz.

Deocamdată, la Timişoara gigacaloria rămâne la acelaşi nivel

Rămâne de văzut dacă prognozatele scumpiri ale preţului gazelor livrate populaţiei se vor reflecta şi în facturile plătite de timişoreni, la întreţinere. Conform promisiunilor Primăriei, cel puţin deocamdată preţul gigacaloriei nu va creşte în municipiul de pe Bega. “Teoretic, scumpirea gazului nu afectează atât de mult Colterm, care se bazează doar într-o anumită măsură pe gaze, utilizând şi cărbuni, şi anumite tipuri de deşeuri. Municipalitatea timişoreană vorbea, dimpotrivă, de ieftiniri ale agentului termic. Dacă nu-şi poate respecta promisiunile legate de ieftiniri, măcar să nu asistăm la scumpiri”, spune Petru Olariu, preşedintele Federaţiei Aso­cia­ţiilor de Locatari Timişoara.