Din cele 28.909 locuri de deţinere din România, în decembrie 2014 erau ocupate 28.120 de locuri, ne comunicau oficialii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Iată că acum, în faţa Parlamentului, directorul ANP „pierde” vreo 10.000 de locuri de cazare. Invocând un grad de ocupare de 157%…

Director ANP: “Sistemul penitenciar se confruntă cu un deficit de aproximativ 11.000 – 11.500 de locuri de cazare”

“Sistemul penitenciar se confruntă cu un deficit de aproximativ 11.000 – 11.500 de locuri de cazare, dacă ne raportăm la standardele Consiliului Europei, adică la asigurarea unui spaţiu individual de patru metri pătraţi pentru fiecare deţinut”, a declarat, potrivit Mediafax, directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Cătălin Bejan, la audierea în Comisia parlamentară pentru cercetarea abuzurilor a Camerei Deputaţilor.

Acesta afirmă că, la ora actuală, în sistemul penitenciar din România sunt de 18.986 de locuri, “discutăm de o situaţie din 3 februarie anul curent”, iar numărul de deţinuţi este de 29.983 la acea dată. Gradul de ocupare este, deci, mai spune acesta, de 157,22%, “dacă ne raportăm strict la patru metri pătraţi”.

El a arătat că, în condiţiile apariţiei în 2014 a noului pachet legislativ privind sistemul judiciar şi aplicării controlului judiciar şi a arestului la domiciliu, numărul deţinuţilor a scăzut cu aproape 3.600, dar spune că nu se poate aprecia cu cât se va diminua acest număr la sfârşitul anului 2015: “Din 2014, după apariţia noului pachet legislativ, prin creşterea încrederii instanţelor în controlul judiciar, în arestul la domiciliul, prin aplicarea principiilor legii penale mai favorabile, a scăzut cu aproape 3.600 de persoane numărul de deţinuţi.”

Cătălin Bejan a adăugat că aceste condiţii de detenţie au dus la plângeri la CEDO, care au atras după sine plata unor daune în valoare de un million de euro. Astfel, anterior anului 2011, spune directporul ANP, au fost date de CEDO 33 de hotărâri pentru neasigurarea standardelor medicale, cu daune de 239.000 de euro şi 10.000 de franci elveţieni, în 2011 au fost 19 hotărâri, cu daune de 278.000 de euro, în 2012 au fost 10 hotărâri, suma achitată fiind de 119.000 euro, în 2013, 32 de hotărâri cu 222.000 de euro, în 2014, 29 hotărâri cu 196.000 de euro, totalul fiind de un milion de euro, plus 10.000 de franci elveţieni.

Cătălin Bejan mai spune că la CEDO au fost plângeri şi privind calitatea hranei, arătând că are la dispoziţie de 3,75 de lei fără TVA pe zi pentru majori şi 5,75 lei fără TVA pe zi pentru minori, ceea ce nu asigură o hrană la standardele de nutriţie. El a explicat că din 1994 nu a mai fost o iniţiativă de corectare a valorii financiare a normei pentru hrană, dar că un proiect de lege în acest sens este în analiză. “Din 1994 nu a mai fost o iniţiativă de corectare a valorii financiare a normei de hrană. Anul trecut am făcut un proiect de act normativ, este analiză, în colaborare şi cu societatea naţională de nutriţie, astfel încât valoarea financiară a normei să permită diversificarea meniului, astfel încât să nu mă raportez numai la biscuiţi, marmeladă, cartofi, varză, paste şi chestiuni care duc la aportul caloric, dar să cresc bogăţia nutritivă pentru că, într-adevăr, faptul că nu asiguri condiţii decente, că există igrasie în cameră, că ai hrana care nu-ţi dă aportul caloric necesar, are o incidenţă directă asupra bolilor cornice. Avem şi un proiect cu ministerul Sănătăţii şi cu societatea de nutriţie care se numeşte: calitatea vieţii în detenţie”, afirmă Cătălin Bejan.

Directorul ANP mai spune că în 2014 – 2015 sunt finanţate 500 de locuri de cazare pentru deţinuţi, dintre care 200 sunt locuri noi şi 300 modernizate: “În 2014 – 2015 sunt 500 de locuri pe care le avem prevăzute şi finanţate, la finalul lui 2015 o să avem 200 de locuri noi şi 300 de locuri modernizate. Este un proiect finanţat din fonduri norvegiene şi sperăm ca în decembrie anul acesta să putem să arătăm cum ar trebui să arate nişte spaţii de detenţie decente. (…) Sunt la standarde ale Consiliului Europei”.

Ministerul Justiţiei: “E discutabil dacă societatea românească îşi permite  să investească un miiard de euro în penitenciare”

Secretarul de stat în Ministerul de Justiţie Liviu Stancu a precizat, la rândul său, că acoperirea deficitului de 11.000 de locuri de cazare pentru deţinuţi la standarde europene ar necesita un miliard de euro, o “sumă imensă”. “Suntem într-un deficit de 11.000 de locuri de cazare. În condiţiile acestui deficit pe standardul UE, dacă am purcede la realizarea de penitenciare să acoperim acest deficit, un penitenciar care este de 700 de locuri costă între 60 şi 80 de milioane de euro. Ca să acoperim acest deficit am avea nevoie de cel puţin o jumătate de miliard de euro, la care s-ar adăuga pentru modernizarea penitenciarelor existente încă jumătate de millard de euro, deci suma necesară pentru a ajunge în standard ar fi de un miliard de euro. Este o sumă uriaşă”.

Liviu Stancu mai spune că o altă problemă, “cea mai mare”, este acceptarea socială a acestei situaţii: “Acceptarea socială în legătură cu investirea unui miliard de euro în sistemul penitenciar la acest moment este foarte discutată, dacă societatea românească îşi permite la acest moment să investească un miiard de euro în penitenciare”.

Nu sunt situaţii în care un pat să fie împărţit de doi deţinuţi

Cu o lună în urmă, însă, răspunzând unei solicitări de informaţii transmisă de TIMPOLIS, prin care ceream lămuriri cu privire la suprapopularea penitenciarelor – care, din nou, ar putea fi invocată în cazul unei repuneri în discuţie a Legii amnistiei şi graţierii –, la modalităţi identificate de ANP pentru a remedia acest neajuns şi la posibile efecte pe care le-ar avea o graţiere colectivă, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, avea alte date decât cele prezentate, la începutul acestei săptămâni în Parlament.

Am întrebat, de exemplu, conducerea ANP, câte locuri de detenţie asigură, în momentul de faţă, sistemul penitenciar din România, câte  persoane private de libertate îşi ispăşesc pedeapsa, în momentul de faţă, în penitenciarele din România şi care sunt penitenciarele în care se înregistrează o supra-populare?

Din cele 28.909 locuri de deţinere, câte, ne răspundeau oficialii ANP, oferă penitenciarele din România, în decembrie 2014 erau ocupate 28.120 de locuri. Restul, până la 30.511– cât reprezintă numărul persoanelor condamnate, aflate în custodia ANP – aflându-se în centre de detenţie, în centre educative şi în penitenciare-spital. Or, acum, în faţa Parlamentului, directorul ANP prezintă alte date – 18.986 de locuri de cazare în sistemul penitenciar –, adică, un minus de aproape 10.000 de locuri de cazare. În timp ce numărul deţinuţilor este indicat ca fiind de 29.983, în februarie anul acesta – deci, mai puţin decât cifra comunicată TIMPOLIS, valabilă pentru finalul anului trecut, când erau 30.511.

În acelaşi răspuns, reprezentanţii Compartimentului Relaţii Publice şi Mass-Media al ANP declarau că penitenciarele în care indicele de ocupare depăşea, în decembrie 2014, procentul de 100% sunt Aiud, Colibaşi, Craiova, Focşani, Galaţi, Gherla, Giurgiu, Iaşi, Mărgineni, Miercurea Ciuc, Oradea, Bucureşti-Rahova, Slobozia, Tulcea, Bistriţa, Bucureşti-Jilava, Codlea, Satu Mare, Târgu Jiu, Drobeta Turnu Severin şi Vaslui, dar nu erau cazuri ca un pat să fie împărţit de doi deţinuţi: “Precizăm că fiecărei persoane condamnate i se pune la dispoziţie un pat individual şi cazarmamentul necesar, indiferent de gradul de ocupare al penitenciarelor”.

Şi, ne mai transmiteau reprezentanşii ANP, în ultimii doi ani, prin lucrări de investiţii şi reparaţii capital, au fost date în folosinţă 2.600 de noi locuri de cazare.

Am solicitat, de asemenea, să ni se spună dacă iniţiatorii proiectelor de lege privind amnistia şi graţierea au consultat reprezentanţi ai ANP, înaintea de redactării acestora. Da, aflăm, doar că ulterior. “Pentru formularea unui punct de vedere cu privire la oportunitatea aplicării instituţiilor juridice a aministiei şi graţierii, ANP a fost consultată ulterior redactării proiectelor de lege”.

Ceea ce este interesant e modul în care directorul ANP pierde din statistici, în faţa parlamentarilor, aproape zece mii de paturi. Vorbind, acum, despre un grad de ocupare de 157,22%. Iar Ministerul de Justiţie, prin vocea secretarului de stat Liviu Stancu, menţionează că acoperirea, la standarde europene, a deficitului de 11.000 de locuri de cazare pentru deţinuţi – cifră care e prezentată acum – ar necesita un miliard de euro. Care este, ţine să sublinieze, o “sumă imensă”.

Cum situaţia va trebui rezolvată, poate soluţia la îndemână va fi readucerea în discuţie a Legii privind graţierea. Şi, dacă se va putea, la pachet cu amnistia…