Dincolo de controversele legate de gazele de şist, Timişul pare să devină o zonă tot mai interesantă pentru companiile petroliere care, după o perioadă de explorare, concesionează tot mai multe areale unde au indicii că ar exista zăcăminte petroliere importante de adâncime. În majoritatea cazurilor, însă, aceste zăcăminte ajung să fie exploatate de companii străine, nu de statul român.

Noi zone de interes

Ultima zonă din Timiş care pare să le fi captat interesul companiilor petroliere este cea din jurul Timişoarei. Compania petrolieră australiană ADX Energy ar putea investi până la 100 de milioane de euro în lucrări de explorare-exploatare a zăcămintelor de petrol în perimetrul Parţa, pe care ADX Energy l-a concesionat în 2012, de la Statul român.

Compania încearcă să convingă investitorii că România sprijină activităţile legate de petrol şi gaze, întrucât strângerea de fonduri „nu este partea uşoară”. Pe de altă parte, australienii susţin că întâmpină probleme cu accesul pe unele terenuri din perimetrul concesionat pe care vor să facă lucrări de explorare şi prospecţiuni seismice. „Strângerea de fonduri pentru un proiect bun de dezvoltare de petrol sau gaze naturale nu este însă partea uşoară, problema principală este de a oferi încredere investitorilor noştri că România este o ţară care sprijină activităţile legate de petrol şi gaze naturale şi, prin urmare, activităţile pot fi efectuate într-un mod rapid şi eficient din punct de vedere al costurilor, în conformitate cu legile şi reglementările româneşti şi ale UE”, a declarat Paul Fink, director tehnic al ADX Energy şi administrator al filialei româneşti ADX Panonia SRL, într-un document remis Energy Report.

Paul Fink a adăugat că, în funcţie de rezultatele fazei de explorare, cheltuielile ADX Energy pot ajunge până la 100 de milioane euro, într-o perioadă de cinci ani.

Până în prezent, investiţiile ADX Energy în România se ridică la câteva milioane de euro, reprezentând costuri pentru obţinerea concesiunii din partea statului român, analiza datelor şi prima colectare de date geofizice în zonă.

„Perimetrul concesionat în zona Parţa conţine şapte câmpuri petroliere şi de extragere a gazelor naturale, cu perspective de extragere a 47 de milioane de barili de petrol şi 480 de miliarde de metri cubi de gaz”, se arată într-un comunicat recent postat pe site-ul companiei australiene.

Zăcăminte ignorate de stat

Dat fiind că aceste zăcăminte uriaşe se află în apropierea Timişoarei, este greu de explicat de ce ele nu au fost explorate şi apoi exploatate de Statul român.

Zăcămintele de hidrocarburi au fost cercetate în zona Banatului imediat după cel de-al Doilea Război Mondial. Însă atunci s-au realizat explorări la adâncimi ceva mai mici. „Acum există alte tehnologii decât cele disponibile la momentul în care s-au făcut acele prospecţiuni în Banat, putându-se face prospecţiuni la adâncimi de peste 2.500 de metri, care nu erau disponibile acum 30 – 40 de ani”, explică prof. univ. dr. Petru Urdea, de la Facultatea de Geografie al Universităţii de Vest.

În anii '60, în Banat au fost şi o serie de foraje care nu au avut succes însă, pentru că nu se cunoştea structura geologică aşa cum se cunoaşte astăzi. Mai mult, nu se cunoşteau nici principalele structuri tectonice care sunt structuri-capcană pentru petrol, din zona Câmpiei de Vest. Prin foraje şi prin prospecţiuni geofizice ample s-a aflat că există o structură în formă de tablă de şah, cu blocuri ridicate şi coborâte.

Nu este prima oară când se descoperă astfel de zăcăminte cu potenţial în Timiş. În urmă cu trei ani, în urma unor activităţi de prospectare, compania Zeta Petroleum România a descoperit, în zona Jimbolia, un zăcământ de ţiţei parafinos şi de gaze naturale. Evaluarea preliminară a indicat existenţa unor rezerve de cel puţin 1,5 milioane de barili, ce pot ajunge până la şase milioane de barili. Zona de exploatare e situată lângă graniţa româno-sârbă, într-o concesiune cu o suprafaţă de 23,9 kilometri pătraţi. Conform companiei care a făcut prospecţiile, zona de interes din punct de vedere al exploatării cuprinde şi două câmpuri descoperite în anii ’80, Jimbolia Veche şi Jimbolia Vest, acumulări de petrol şi gaze pe care Zeta Petroleum le evaluează în vederea readucerii lor în producţie.

Potrivit Agenţiei Naţionale de Re­surse Minerale, zonele cu potenţial din judeţ, care au şi fost valorificate prin concesionare către Petrom, fiind con­struite schele petroliere în arealele pro­ductive, sunt Biled, Calacea, Cheres­tur, Diniaş, Dumbrăviţa, Dudeştii Noi, Gră­niceri vest, Lovrin, Moraviţa, Par­toş, Şandra sud, Satchinez, Sânmar­tin, Te­remia şi Variaş. Exploatarea în aceste zone a a avut continuitate sau a fost sis­tată temporar, în funcţie de producti­vitatea zonei.
Conform unor experţi de Departamentul de Geografie al Universităţii de Vest, mai sunt zone cu potenţial din punct de vedere al ză­cămintelor de gaze naturale şi petrol care au rămas neexploatate şi nepros­pectate. “În zona Satchinez, de exem­plu, mai mulţi elevi au anunţat pro­fesorii că, pe lângă rezervaţie, pe câmp, au văzut, în zone mlăştinoase, cum bol­borosea puternic apa. Acolo sunt emi­sii de gaze şi mă miră că nu s-a făcut până acum explorare şi prospecţie în zonă. Ar putea fi un zăcământ cu po­tenţial”, mai spune Petru Urdea.

Concesiuni în serie

Fără a se implica foarte mult, în ultimii ani cel puţin, în activităţile de prospectare şi exploatare a zăcămintelor de subsol din ţară, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a preferat să concesioneze, în Timiş cel puţin, exploatarea unor areale cu potenţial. În ultima perioadă, de exemplu, s-a concesionat, în judeţ, explorarea resurselor de nisip şi pietriş din perimetrul Dealului Cocor, a resurselor de apă geotermală din perimetrul Deta Vest, a resurselor de nisip şi pietriş din perimetrul Jena sud-est, explorarea resurselor de diorit din perimetrul Valea Radului şi a resurselor de granodiorit din perimetrul Jdioara Vest.

În ceea ce priveşte petrolul, într-o rundă recentă de apeluri publice de ofertă pentru atribuirea exploatării unor zone cu potenţial petrolier, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a avut în ofertă şase perimetre din zona de vest a ţării: Curtici, Periam, Biled, Păuliş, Parţa, Buziaş şi Crai Nou.

Câştigătorilor li se acordă de către ANRM autorizaţii de prospectare, explorare şi extracţie, iar organizarea procedurilor de scoatere la licitaţie a trebuit anunţată şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Ca şi în alte proceduri similare, accesul la datele şi informaţiile geologice legate de perimetrele scoase la licitaţie s-a făcut în baza unei solicitări scrise adresate Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, după semnarea unui acord de confidenţialitate şi plata taxelor legale pentru achiziţionarea pachetului de date şi a tarifelor pentru consultarea şi folosirea datelor şi informaţiilor aparţinând fondului naţional de date geologice.

Ca să fie sigură că nu ajunge să atribuie prin licitaţii aceste perimetre unor simpli intermediari, ANRM a decis ca toate companiile participante să-şi prezinte experienţa managerială şi domeniile acoperite de specialiştii companiei, experienţa în explorarea unor zone similare, ratele de succes în explorare şi înţelegerile prealabile cu firme prestatoare de servicii pentru operaţiunile petroliere care nu se execută de către ofertanţi. În paralel, celor interesaţi li s-a cerut şi utilizarea unor metodologii de investigare, procesare, interpretare moderne.

Având în vedere această politică de atribuire a exploatării unor perimetre cu potenţial din punct de vedere al zăcămintelor subsolului, rămâne speranţa că firmele care îşi adjudecă aceste contracte respectă întocmai obligaţiile asumate. Şi aceasta pentru că Inspectoratele Teritoriale pentru Resurse Minerale, care trebuie să verifice în momentul de faţă corectitudinea procedurilor de exploatare şi respectarea obligaţiilor asumate sunt confruntate cu o criză acută de personal, ceea ce face verificarea periodică a concesionarilor dificilă.

Exploatare cu prudenţă

Este important, de asemenea, ca aceste exploatări petroliere din Timiş să respecte întocmai legislaţia de mediu. Într-un raport recent care analizează zonele de risc, din punct de vedere al poluării în judeţ, Consiliul Judeţean Timiş menţionează sondele de extracţie ţiţei şi gaze, precum şi staţiile de injecţie de apă de zăcământ din judeţ ca potenţiale surse de erupţii, incendii, deversări acciden­tale de ţiţei şi apă de zăcământ din beciul sondei, precum şi fenomene de coroziune şi uzură ce conduc la fisurarea instalaţiilor şi deversări accidentale. În Timiş, conform aceluiaşi studiu al CJ Timiş, există suprafeţe mari care, într-o formă sau alta, au fost contaminate cu produşi chimici toxici, solvenţi sau produse petroliere. Poluate masiv sunt fostele sau actualele zone de extracţie, îmbarcare şi prelucrare a produselor petroliere care, potrivit monitorizării C.J. Timiş, sunt în Călacea, Parc Dumbrăviţa, Moraviţa Parc, Parc Partoş, Lovrin, Satchinez şi Şandra.