Elveţia a anunţat zilele trecute că va interzice importul de porci vii şi orice fel de carne de porc provenind din mai multe ţări europene, printre care şi România, în care au fost depistate de curând cazuri de febră porcină africană. Această interdicţie aminteşte de cea legată de pesta porcină, care a creat pagube imense şi în Timiş, în urmă cu câţiva ani.

Interdicţii în serie

Conform autorităţilor sanitare elveţiene, vizate de interdicţia de export sunt importurile din Bulgaria şi România, dar şi cele din unele regiuni ale Croaţiei şi Letoniei. Interdicţia se referă la porci şi mistreţi, precum şi la orice fel de carne care provine de la aceste animale, dar şi la material seminal, ovule şi embrioni. Din anul 2007, această maladie porcină, endemică în unele regiuni din Africa Subsahariană, şi-a făcut apariţia în Peninsula Balcanică, răspândindu-se până aproape de Rusia. După descoperirea, luna trecută, a unor mistreţi morţi, dintre care mulţi atinşi de febră porcină africană, Letonia a decis să ia măsuri de sacrificare a acestor animale.

În replică, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a anunţat că în România nu este pestă porcină africană, iar produse din carne de porc nu au fost exportate în Elveţia nici în acest an, nici în 2013.

„Autorităţile elveţiene nu au făcut altceva decât să anunţe implementarea, prin acte normative naţionale, a legislaţiei europene, respectiv a Deciziei CE nr. 764/2013. În consecinţă, comerţul continuă în aceleaşi condiţii, Elveţia respectând prevederile stabilite de legislaţia europeană”, spun reprezentanţii ANSVSA. Potrivit acestora, comerţul cu carne de porc şi produse din carne de porc provenite din România este permis în Elveţia aşa cum este permis pe întreg teritoriul Uniunii Europene, cu respectarea condiţiilor stipulate în Decizia CE nr. 764/2013.

ANSVSA reaminteşte că a luat măsuri de prevenire a apariţie pestei porcine africane de la începutul acestui an, iar măsuri sunt în continuare aplicate. Printre măsurile care se iau, ANSVSA menţionează informarea şi instruirea serviciilor sanitare veterinare de la nivel naţional, informarea fermierilor, operatorilor economici, a asociaţiilor de crescători de animale şi a administratorilor fondurilor de vânătoare, convocarea unei şedinţe a Consiliului Ştiinţific pentru a supune analizei acestui for situaţia creată de evoluţia pestei porcine africane la porcii mistreţi din Lituania şi Polonia.

Măsuri exagerate

După o interdicţie care a durat nouă ani, abia începând de la 1 ianuarie 2011 România a putut, în sfârşit să exporte carne de porc în spaţiul european. Instituită în 2003, blocada exporturilor de produse de carne de porc în spaţiul comunitar a fost prelungită şi în contextul în care a existat un scandal legat de infecţiile de pestă porcină semnalate în 2007 la câteva ferme din Timiş.

Exporturile de carne şi produse procesate din carne de porc provenind din România au fost interzise pe piaţa UE din 2003, întrucât ţara noastră folosea vaccinarea porcilor pentru eradicarea pestei porcine clasice.

Blocajul exporturilor a fost prelungit ulterior, după ce, în 2007, s-au înregistrat o serie de focare de pestă de porci, în Timiş, la o serie de ferme unde au fost sacrificaţi peste 50.000 de porci. În judeţ, epidemia de pestă a cauzat pierderi imense producătorilor de carne de porc. În urma epidemiei, doar pentru fermele din Timiş afectate, statului român i-au fost cerute despăgubiri de aproximativ 28 de milioane de lei, pentru ecarisarea porcilor infestaţi cu pestă şi curăţarea focarelor epidemiei.

Interdicţia de export a continuat apoi, succesiv, în 2009 şi 2010, deşi nu mai existau indicii din care să rezulte că această blocadă ar fi justificată. În acest sens, s-a vorbit despre interesul unor mari companii producătoare de carne de porc din spaţiul comunitar de a evita prin acest blocaj concurenţa cărnii româneşti.

„Multe interdicţii au fost instituite în mod exagerat şi, probabil, pe baza unor interese de natură economică. Acelaşi lucru se poate spune despre interdicţiile instituite de Turcia şi cele anunţate de Rusia, dictate de raţiuni politice”, spune Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii. Acesta admite, însă, că şi pe plan naţional s-a greşit, atunci când, spune el, „au fost acele situaţii legate de pestă şi gripă aviară, pentru că s-a exagerat amploarea şi a existat o mediatizare excesivă”.