La sfârşitul săptămânii trecute premierul Victor Ponta a semnat deciziile de numire în funcţie a şefilor celor opt Direcţii Regionale Antifraudă din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Sindicatele din domeniul vamal spun că procesul de reorganizare continuă să provoace haos în sistem, şi că sediile Direcţiilor Regionale Antifraudă au  fost fixate după nişte criterii care sfidează orice logică.

Structuri regionale înfiinţate în oraşe alese după criterii greu de înţeles

În urma deciziilor luate de Guvern, la sfârşitul săptămânii trecute, Claudiu Codrea a fost numit inspector general adjunct antifraudă, şef al Direcţiei regionale antifraudă fiscală Bucureşti. La conducerile direcţiilor regionale au mai fost numiţi, în calitate de inspectori generali adjuncţi antifraudă, Cosmin Georgescu (Suceava), Daniel Dinulescu (Constanţa), Gabriel Valentin Cărbunaru (Alexandria), Adrian Paul Voicu (Tg. Jiu), Călina Valer Vesa (Deva), Iulian Bogdan Gheorghe (Oradea) şi Laurenţiu Dan Puşdercă (Sibiu). De asemenea, în structura centrală a Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală au fost numiţi ca inspectori generali adjuncţi antifraudă Aurelian Constantinescu şi Valeriu Alexandru Gâlă.

Romeo-Florin Nicolae, şef al Autorităţii Naţionale a Vămilor, a fost numit, la 1 august, de premierul Victor Ponta la conducerea Direcţiei Generale de Antifraudă Fiscală, la propunerea ministrului Finanţelor. Nicolae fusese numit, la jumătatea lunii iunie, şef al Autorităţii Naţionale a Vămilor din postul de director general adjunct la Direcţia Generală de Informaţii Fiscale din cadrul ANAF.

Noile numiri ridică din nou o serie de întrebări cu privire la criteriile pe baza cărora s-au ales oraşele în care vor funcţiona aceste structuri regionale. În acest context, vicepreşedin-tele PDL Ioan Oltean a declarat că direcţiile regionale antifraudă reprezintă „un fel de DNA la dispoziţia premierului”, oraşele în care vor funcţiona acestea arătând „forţa fiecărui lider judeţean”. „Prin desfiinţarea Autorităţii Vamale şi a Gărzii Financiare, premierul Victor Ponta a dorit să-şi constituie propriul DNA, constituind cele opt direcţii regionale antifraudă fiscală, un fel de DNA la dispoziţia premierului. Pentru aceste opt direcţii antifraudă fiscală nu s-au mai putut găsi ca şi capitală cele opt pentru direcţiile regionale ale Finanţelor Publice, ci bătălia între liderii regionali şi judeţeni a condus spre identificarea altor regiuni în raport cu forţa fiecărui lider interesat de a aduce capitala în judeţul său”, a spus Oltean. Ioan Oltean a dat şi câteva exemple de “capitale” ale direcţiilor regionale antifraudă, făcând legături cu membri ai USL. „Avem Sibiu, evident îl avem şi pe Klaus Iohannis acolo. Târgu Jiu, dintr-un amărât de oraş, devine capitala regională antifraudă în detrimentul a cel puţin două judeţe extrem de importante acolo, Vâlcea şi Dolj. Cine era interesat? Premierul deputat de Târgu Jiu! Deva e altă capitală regională antifraudă. Evident, Dan Ruşanu, deputat de Deva, nu putea să nu-şi pună şi el amprenta pe stabilirea acestei locaţii. Nici vicepremierul Dragnea nu putea să rămână fără o satisfacţie. Capitala pentru Regiunea Sud-Muntenia a fost stabilită la Alexandria în detrimentul a două oraşe importante, Ploieşti şi Piteşti”, a spus Oltean.

Potrivit liderului PDL, reacţiile unor baroni locali faţă de modul în care s-au stabilit aceste capitale au fost „deosebit de vehemente”. „Am văzut reacţia unui senator de Argeş care condamna faptul că Dragnea şi-a stabilit capitala Direcţiei Regionale Antifraudă la Alexandria, şi nu la Piteşti, de faptul că a fost stabilită la Târgu Jiu, şi nu la Timiş sau la Hunedoara. Se naşte o întrebare firească: de ce această bătălie pentru capitala centrului de antifraudă sau a direcţiilor regionale financiare într-o zonă sau alta? Pentru că aceste direcţii sunt unităţi extrem de importante în gestionarea şi controlul unui domeniu extrem de important, cel al fiscalităţii: locuri de muncă, funcţii extrem de importante, control asupra judeţelor aferente regiunii respective, buget şi funcţii extrem de importante. Aşa se explică bătălia extrem de dură între liderii locali, baronii locali, pentru a atrage în zona lor una din cele locaţii pe care Guvernul le-a definitivat”, a spus Oltean. Premierul Victor Ponta a declarat în acest sens că direcţiile antifraudă au fost stabilite pentru acele oraşe care au activităţi specifice frontierelor, precum Constanţa, Suceava sau Oradea. Alte astfel de sedii vor fi deschise la Alexandria, Târgu-Jiu, Deva şi Sibiu, Guvernul prezicând că sediile structurilor regionale antifraudă au fost stabilite în localităţi din zone care prezintă riscuri ridicate de evaziune fiscală sau în zone limitrofe graniţelor. Acest principiu nu funcţionează însă, se pare, pentru vestul ţării, unde Deva a fost preferată în detrimentul Timişoarei sau Aradului – oraşe de unde s-a coordonat ani în şir activitatea structurilor vamale şi unde mai degrabă „există activităţi specifice frontierelor.”  

„S-a ales Deva probabil pentru că e la graniţa cu Transilvania”

Gheorghe Paraschiv, liderul Sindicatului agenţilor vamali din D.R.A.O.V. Timişoara spune că reorganizarea sistemului a dus la realizarea a zeci de disponibilizări în vestul ţării, şi că, deşi la Biroul Vamal Moraviţa s-a mai suplimentat schema de personal cu opt posturi, aceasta rămâne cu mult sub necesităţile generate de volumul mare de trafic prin acest birou.

„O perioadă, această reorganizare a dus la dificultăţi legate de desfăşurarea activităţii. În ceea ce priveşte stabilirea sediului Direcţiei regionale antifraudă pentru vestul ţării la Deva, mi-e greu să înţeleg de ce s-a preferat această variantă, mai ales că se spune că aceste sedii vor fi organizate în oraşe cu activităţi specifice zonei de frontieră. Or, din acest punct de vedere, s-a ales Deva probabil pentru că e la graniţa cu Transilvania”, spune, în glumă, liderul sindical.

„Structura s-a complicat, nu s-a simplificat, şi au crescut cheltuielile, în loc să se reducă”

Vicepreşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Agenţilor Vamali „Pro Lex”, Voinea Negoiţă susţine că reorganizarea sistemului vamal mai degrabă a creat dificultăţi în sistem, prin disponibilizările iniţiate, în condiţiile în care schemele actuale de personal sunt insuficiente. „Prin reducerile de personal şi maniera în care s-a conceput această reorganizare s-a blocat activitatea de supraveghere şi autorizare a societăţilor care se ocupă de producerea şi distribuţia de produse accizabile. În unele judeţe nu s-a prevăzut deloc personal pentru aceste activităţi, extrem de importante şi care aduc venituri statului, iar în alte judeţe a fost transferat personal de la structurile vamale, care să se ocupe de aceste activităţi. Astfel, s-a creat haos şi situaţia, la nivelul sistemului, s-a complicat, nu s-a simplificat.”

În ceea ce priveşte criteriile după care s-au ales sediile Direcţiilor regionale antifraudă, liderul sindical spune că acestea sfidează logica în destul de multe cazuri. „S-a spus că aceste sedii au fost alese în zonele de graniţă şi în cele în care evaziunea fiscală este accentuată. Şi atunci cum se explică alegerea unor oraşe gen Alexandria sau Târgu Jiu? În plus, oricum ai lua-o, nu poţi găsi argumente care să justifice aceste alegeri. În cazul dumneavoastră, în Banat, vor creşte foarte mult cheltuielile cu cazarea şi transportul, pentru că se va veni de la Deva să se controleze ce se întâmplă în Arad şi în Timiş – judeţe cu o activitate specifică intensă şi încasări bune. Unele controale de acest gen pot dura luni întregi. Şi atunci cum se justifică, raţional, faptul că în loc să scadă cheltuielile din sistem, acestea vor creşte din cauza acestei organizări? Şi mai trebuie spus un lucru  legat de această reorganizare: în ultimii ani structurile europene au recomandat statului român să încurajeze, să sprijine activitatea Vămii şi a Gărzii Financiare. Guvernul a «rezolvat» problema desfiinţând practic ambele structuri”,  susţine liderul sindical.

De altfel, reprezentanţii Sindicatului Vameşilor şi Poliţiştilor “Pro Lex” susţin că re-organizarea a blocat distribuirea şi comercializarea produselor accizabile în mai multe judeţe şi că preluarea atribuţiilor şi a personalului autorităţii vamale de către Direcţiile Ge-nerale Regionale a Finanţelor Publice a fost realizată doar declarativ în unele zone.

Sindicaliştii au arătat că în urma reorganizării, în judeţele Constanţa, Tulcea, Galaţi, Brăila şi Mehedinţi (aflat în subordinea Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara), A.N.A.F. a omis să înfiinţeze compartimente de autorizări şi să preia inspectorii de specialitate din cadrul fostelor structuri ale autorităţii vamale. Şi Sindicatul Vamal “Unirea” a anunţat că va acţiona în instanţă A.N.A.F. şi că noua schemă de reorganizare a creat extrem de multe nemulţumiri în sistemul vamal vestic, întrucât, în condiţiile în care, oricum, era criză de personal, noua schemă de organizare duce la disponibilizarea a 35 de angajaţi din structura Direcţiei Regionale Timişoara. 

În comparaţie, la Regionala Vamală Bucureşti nu se fac niciun fel de disponibilizări, iar la Regionala Iaşi, de exemplu, prin reorganizare, au fost create posturi în plus care urmează a fi ocupate. Surse din sistem au mai precizat că Biroul Vamal Moraviţa, de pildă, a fost defavorizat în mod constant în ceea ce priveşte personalul angajat, în comparaţie cu birouri vamale de la graniţa de est, care au acelaşi specific şi aproximativ acelaşi volum de trafic. Aceasta după ce, la reorganizarea anterioară, Vama Moraviţa, fără niciun fel de explicaţie, a fost degradată la birou vamal de grad 2 şi a pierdut aproape jumătate din personal rămânând cu 50 de angajaţi. Acum s-a revenit, este din nou Birou vamal de grad 1, dar tot cu personal insuficient în raport cu specificul, traficul şi poziţionarea sa.