În ultimele săptămâni, la Spitalul de Boli Infecţioase “Victor Babeș” din Timişoara au ajuns peste 55 de pacienți cu tuse convulsivă. Numărul mare de pacienți care au ajuns la camera de gardă reprezintă un semnal de alarmă, spun medicii.

Tusea convulsivă, cunoscută și sub numele de tuse măgărească sau pertussis, este o boală infecțioasă extrem de contagioasă, atras atenţia medici specialişti de la Spitalul “Victor Babeş. Aceştia avertizează că afecțiunea, cauzată în principal de bacteria Bordetella pertussis, poate să provoace complicații severe, afectând mai ales sugarii și copiii mici, dar poate fi periculoasă și pentru adulți și vârstnici, în special pentru cei cu un sistem imunitar slăbit sau nevaccinați.

Boala se transmite pe cale aeriană prin tuse, strănut sau secreții nazale. Persoanele infectate sunt contagioase până la patru săptămâni de la debutul tusei.

“Chiar dacă nu putem vorbi de o epidemie de cazuri de tuse convulsivă, numărul mare de pacienți care au ajuns la camera de gardă reprezintă un semnal de alarmă. Și asta mai ales când vorbim de o boală care aducea în trecut câteva cazuri pe an. Vorbim de două cauze: ciclicitatea afecțiunii, numărul de cazuri crescând la trei-cinci ani, dar și de scăderea acoperirii vaccinale. Din păcate, boli care aveau un număr redus de cazuri în trecut au început să reapară”, spune Voichița Lăzureanu, medic primar boli infecțioase la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie “Dr. Victor Babeș” Timișoara.

Boala debutează cu simptome asemănătoare unei răceli obișnuite, cu febră moderată, rinoree și tuse uscată zi și noapte. Urmează apariția unor crize severe de tuse convulsivă, cu un zgomot intens respirator, iar pacienții simt că se sufocă. Acestea sunt adesea însoțite de vărsături, iar, în ultima fază a bolii, accesele de tuse devin mai rare, dar continuă să persiste. În total, tusea poate dura chiar și până la opt săptămâni.

Diagnosticarea se face pe baza exudatului nazofaringian, pe medii de cultură speciale sau folosind metoda PCR. Tratamentul implică administrarea de antibiotice, care face posibilă și scăderea perioadei de infecțiozitate.

„Majoritatea celor care au fost internați în spital sunt nevaccinați și riscau o formă severă de boală, cu dezvoltarea unor complicații. Printre acestea se numără pneumoniile cu insuficiență respiratorie acută, convulsiile, encefalopatiile, iar sugarii sunt cei mai vulnerabili la asemenea complicații. Vaccinul împotriva tusei convulsive este prevăzut în programul național de vaccinare. Scăderea ratei de imunizare, însă, face posibilă creșterea numărului de cazuri. Trebuie spus că și persoanele vaccinate pot face episoade de tuse convulsivă, dar boala în cazul lor are manifestări ușoare”, mai spune dr. Voichița Lăzureanu.

Institutul Național de Sănătate Publică a făcut o serie de recomandări pentru populație: să se prezinte la medic la apariția simptomelor sugestive: accese de tuse intense și prelungite, vomă după accesele de tuse, dificultate în respirație la sugar, inspir zgomotos; să se vaccineze, cu rapel la fiecare zece ani, şi să vaccineze la timp sugarii.