Timişul este reprezentat mai mult decât modest pe cel mai scump portal public realizat vreodată în România – portaleromania.ro, care s-a dorit a fi un fel de platformă publică cu multe servicii conexe accesibile contribuabilului utilizator. Informaţiile legate de vestul ţării sunt puţine şi pot fi găsite, într-o formă mult mai bună şi completă, pe site-urile Consiliului Judeţean şi Primăriei Timişoara. Cât despre aplicaţiile accesibile pe site pentru contribuabilii timişoreni, ele sunt simple trimiteri pe pagina web a Municipalităţi timişorene.

O lansare despre care nu s-a prea auzit

Cu siguranţă, majoritatea timişenilor plătitori de taxe şi impozite şi cu acces constant la internet nu ştiu aproape nimic despre lansarea, la sfârşitul anului trecut, a celui mai scump portal public din România – la adresa portaleromania.ro.

Astfel, pe 23 decembrie 2013, a fost lansat spre testare publică website-ul www.portaleromania.ro, cel mai scump website finanţat de Statul roman, fiind deja plătite peste opt milioane de euro către dezvoltatorul portalului de către Ministerul pentru Societatea Informaţională. Ministerul de resort susţine că “e-România reprezintă un portal de relevanţă naţională, proiectat să cuprindă cel mai amplu conţinut informaţional despre România, un spaţiu de dezbatere şi interacţiune între cetăţeni şi autorităţile publice, precum şi o platformă colaborativă între funcţionarii din întreaga administraţie publică”. Acelaşi Minister, care a investit sume foarte mari în acest proiect, susţine că “la momentul lansării, portalul conţine informaţii despre toate unităţile administrativ-teritoriale din România (3.188 de localităţi), incluzând peste 24.000 de fotografii, 150.000 de articole şi peste 60.000 de pagini de text, puse la dispoziţie de furnizor din surse proprii şi surse deschise.”

Dincolo de aceste cuvinte pompoase, informaţiile legate de vestul ţării sunt puţine şi pot fi găsite, într-o formă mult mai bună şi completă pe site-urile Consiliului Judeţean şi Primăriei Timişoara. De pildă, la secţiunea rezervată judeţului Timiş, apare o descriere laconică – “este regăsit în partea de vest a ţării, în regiunea Banat şi este cel mai mare judeţ al ţării după suprafaţă” şi o listă simplă cu rezervaţii naturale şi zone protejate din judeţ.

La aplicaţiile diponibile pentru Timiş apar doar două – depunerea de reclamaţii la A.N.P.C. online şi achitarea online a obligaţiilor la stat şi a altor tipuri de plăţi către stat, care, de fapt, e un simplu link spre un alt site public – ghiseul.ro.

Cel mai mare oraş din vestul ţării, Timişoara, este prezentat în zece rânduri, menţionându-se, printre altele, că “reprezintă unul din cele mai importante centre industriale, social-ştiinţifice şi culturale ale tării”, “Timişoara este al 4-lea oraş ca mărime al ţării, o adevărată poartă de deschidere a României către Europa” şi că “relieful oraşului şi al împrejurimilor sale prezintă o serie de particularităţi locale, exprimate altimetric prin denivelări, totuşi modeste, care nu depăşesc nicăieri 2 – 3 m.”

Cât despre aplicaţiile accesibile timişorenilor pe site – “servicii online Timişoara,” “formulare online Municipiul Timişoara”, stadiul de rezolvare a cererilor Municipiul Timişoara” şi “sugestii şi reclamaţii Municipiul Timişoara” sunt toate trimiteri către site-ul Primăriei, www.primariatm.ro. Iar la rubrica rezervată ştirilor din zonă, portalul precizează sec: “Nu există noutăţi locale.”

În ceea ce priveşte localităţile mai mici, ele au parte de descrieri gen “Recaşul se află la 23 km de Timişoara şi 35 de Lugoj. Se învecinează cu teritoriul administrativ ale comunelor: la nord – Bogda, la sud – Chevereşu Mare şi Racoviţa, la est – Topolovăţu Mare şi Brestovăţ, la vest – Remetea Mare şi Pişchia. Teritoriul oraşului este traversat la sud de râul Timiş şi de canalul Bega, iar la nord se află dealurile cu vii”, multe nu au nici măcar link-uri de aplicaţii şi au aceeaşi constatare : “Nu există noutăţi locale.” De unde şi întrebarea firească: ce aduce nou portalul de opt milioane de euro?

Ministerul pentru Societatea Informaţională susţine că “informaţiile cuprinse în acest portal la momentul lansării reprezintă, din punctul de vedere al conceptului de dezvoltare de perspectivă, doar punctul de plecare, informaţiile urmând a fi actualizate şi diversificate în viitor direct de către autorităţile publice şi comunităţile locale, pentru a reflecta cât mai corect şi operativ atât specificitatea zonei geografice, cât şi activităţile proprii, şi care vor fi responsabile pentru conţinut după momentul lansării.”

Adic, Primăriile timişene, din care pleacă referenţii goniţi de salariile de 700 de lei, vor completa cu resurse proprii informaţiile de pe site. Lucru care e greu de crezut că se va întâmpla. Nu s-a întâmplat nici în cazul unor site-uri mai vechi, mult mai aplicate şi utile pentru administraţia locală, cum e e-primarii.ro, chiar dacă multe din Primăriile comunale timişene încă nu au un site propriu.

Proiectul cunoscut sub numele de  e-România a fost dezvoltat în baza unui contract a cărui valoare totală se ridică la 52.057.628 de lei. 

Ministerul pentru Societatea Informaţională încerca să dreagă cumva busuiocul, la sfârşitul anului trecut, precizând că pe 2013 nu au fost efectuată nicio plată, urmând ca suma de 3.526.000 de lei + TVA să se achite numai în cazul în care lansarea aplicaţiei se va face în condiţii optime din punct de vedere tehnic, iar penalităţile în valoare de 528.086,86 de lei, cauzate de nerealizarea aplicaţiei la termen şi aferente anului 2013, achitate.

Un audit dezastruos

Întrucât perioada de testare (“menită a aduna feedback-uri din partea administraţiei publice, a cetăţenilor şi a mass-media” – potrivit comunicatului Ministerului) se va încheia pe 31 martie 2014, echipa GPeC.ro (Gala Premiilor eCommerce) a realizat un mini-audit al portalului, media generala obţinută de site fiind de doar 3,72 puncte din maximum 10.

“Din păcate, eRomania nu este un website care să se ridice la nivelul aşteptărilor şi, mai ales, al investiţiei în proiect  – iar acest lucru a rezultat în urma unei analize sumare a site-ului. Lăsând la o parte problemele de usability sau structurarea deloc intuitivă a informaţiei, cred că cel mai grav este ca proiectul – în stadiul actual – nu îşi atinge sub nicio formă scopul declarat în titlu: acela de a fi un portal al democraţiei participative, fapt care presupune interacţiune constantă cu utilizatorul”, declară Andrei Radu, fondatorul Galei Premiilor eCommerce.  

“Din păcate, site-ul eRomania nu respectă nici măcar legislaţia dată de însăşi Ministerul Societăţii Informaţionale care cere date complete de identificare a oricărui site, asta pentru a nu mai vorbi de zona de protecţie a datelor personale sau de obligaţiile de accesibilitate a unui site ce aparţine administraţiei publice. În acest moment, site-ul eRomania nu ar trece de criteriile minimale de eligibilitate pe care le avem la Trusted.ro”, a precizat Bogdan Manolea, co-iniţiator al Trusted.ro (Programul naţional de certificare a magazinelor online).  

Autorii auditului au trimis raportul Ministerului pentru Societatea Informaţională, pentru rezolvarea problemelor identificate majore de protecţia vieţii private şi a securităţii. Au primit mulţumiri pentru contribuţie şi o reacţie standard: “datele au fost trimise către proiectantul portalului spre analiză şi s-au iniţiat consultări cu acesta vizând concluziile raportului şi oportunitatea adoptării acestora.”

“De la momentul trimiterii acelui raport nu am mai primit nicio altă reacţie. Acest portal, realizat din bani publici, nu este cunoscut – nu i s-a făcut publicitate la lansare, şi multă lume nu ştie de existenţa sa”, ne-a declarat Bogdan Manolea.

Software de 645.000 de lei la Primăria Giroc

În 2011, o aplicaţie informatică solicitată pe plan local ajungea să fie mediatizată la nivel naţional, după ce Primăria Giroc îşi anunţa intenţia de a achiziţiona un software de gestionare a documentelor, în valoare de aproximativ 666.000 de lei, în condiţiile în care pentru un program similar Prefectura Vaslui a plătit de cinci ori mai puţin. Software-ul urma să fie achiziţionat cu bani europeni obţinuţi prin derularea unui proiect finanţat din Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”, iar achiziţionarea software-ului era cea mai importantă achiziţie din acest proiect, în valoare de peste 220.000 de euro, intitulat „Implementarea unui sistem inovativ de management al documentelor şi modernizarea centrului pentru informarea cetăţenilor în cadrul Primăriei comunei Giroc”.

În caietul de sarcini pentru această achiziţie, cumpărarea software-ului era motivată, printre altele, de… apropierea comunei de Timişoara şi de mărirea schemei de personal a Primăriei :„Comuna Giroc este poziţionată în apropierea unui pol de dezvoltare metropolitană şi tinde spre o integrare totală într-un singur sens : metropola Timişoara. Creşterea numărului populaţiei în comuna Giroc a condus inevitabil şi la mărirea aparatului de specialitate faţă de care administraţia nu poate funcţiona”.  

Până la urmă, cu toate aceste semnale venite din presa centrală, softul s-a cumpărat în urma unui proceduri cu un singur participant, pentru valoarea de 645.000 de lei + TVA.

Costul software-lui respectiv era comparat cu cel al unui program similar cumpărat de  Prefectura Vaslui, care a achiziţionat un program informatic similar, de management al documentelor, cu suma de 133.500 de lei. Adică, programul de gestionare a documentelor Prefecturii Vaslui era de cinci ori mai ieftin decât programul similar al Primăriei Giroc. Aceasta în condiţiile în care o Prefectură are o paletă mult mai largă de activităţi şi, implicit, un volum mult mai mare de documente de gestionat decât o Primărie comunală. În plus, judeţul Vaslui are o populaţie de 450.000 de locuitori, iar Girocul, o populaţie de 5.700 de persoane.