Se pare că, în zona de vest a ţării, berzele, dacă nu aduc copii, aduc pene de curent. Unul dintre motivele invocate pentru destul de multele întreruperi ale furnizării curentului electric sunt… cuiburile de barză de pe stâlpii de electricitate. Unul dintre ornitologii care au studiat păsările din zona Banatului susţine că s-ar evita penele de curent produse de cuiburile de berze, cu o investiţie minimă. În plus, păsările nu s-ar mai electrocuta.

Păsări „electrice”

Conform unor rapoarte ale Enel, una dintre cauzele întreruperilor în furnizarea energiei electrice, în zona Banatului este mai degrabă ornitologică, fiind legată de cuiburile de barză de pe vârful stâlpilor de electricitate. Compania de distribuţie a energiei electrice susţine că are, în fiecare primăvară şi vară, probleme din cauza berzelor, care conduc într-un top al principalelor cauze ale defectelor din liniile electrice aeriene, ce cauzează un număr mare de întreruperi de scurtă durată şi pot afecta consumatorii alimentaţi prin liniile electrice. 

În urmă cu câţiva ani, se găsise o soluţie, în urma iniţiativei unei organizaţii de protejare a păsărilor din România, Ungaria şi Iugoslavia, care a demarat un program comun sub numele „Protecţia berzelor albe în Bazinul Carpatic”. Una dintre măsurile luate era transferarea pe suporturi speciale a cuiburilor construite pe stâlpi electrici. Preţul unui suport este de 150 de lei şi se montează iarna, când cuiburile sunt libere. „Montarea acestor suporturi este şi în interesul acestor companii, deoarece berzele electrocutate sau materialele folosite pentru construcţia cuiburilor pot să producă pagube mari prin scurt-circuitări”, precizau organizaţiile iniţiatoare. Prin montarea acestor suporturi, daunele produse de berze se reduc cu aproximativ 67% pe un an de zile, continuitatea în alimentare a consumatorilor se îmbunătăţeşte, se elimină practic impactul liniilor electrice asupra berzelor albe, se produc economii de 10.000 – 15.000 de euro în primul an, iar în următorii zece ani, de 50.000 – 60.000 de euro pe an. 

De altfel, şi Enel menţionează, la proiectele sale de implicare în politicile de protejare a mediului, „plasarea de cuiburi pentru berze pe stâlpii electrici ai Enel Distribuţie Banat şi Dobrogea”, însă, fiind vorba de milioane de stâlpi, şi investiţia ar trebui să fie una destul de mare.

Luca Andrei Dehelean, unul dintre ornitologii care au studiat păsările sălbatice din zona Banatului, spune că problema cuiburilor de barză făcute pe stâlpii de electricitate este naţională: „Păsările preferă, în ultimii zeci de ani, să-şi facă cuiburile pe stâlpii de electrificare, nu în copaci. Este o modificare a comportamentului acestor păsări care aleg, astfel, să vină mai aproape de oameni.”

Ornitologul susţine că montarea de suporturi speciale pe stâlpii de electrificare ar fi soluţia cea mai bună şi pentru păsări, şi pentru compania de distribuţie a energiei electrice. „Sunt nişte structuri metalice speciale, rotunde, care se montează pe stâlpi, şi care presupun o singură investiţie, care rezolvă definitiv această problemă a cuiburilor de barză. Nu cred că, în total, suma necesară pentru montarea acestor suporturi e mai mare decât costurile de intervenţie la deranjamentele produse din cauza cuiburilor de barză. Aşa, dacă doar se dau jos aceste cuiburi, pasărea o ia de la capăt, pentru că aşa îi spune instinctul. Nu e vina berzelor, ci mai degrabă a noastră, pentru că am modificat destul de mult mediul înconjurător.”

Luca Dehelean mai spune că o altă problemă care trebuie rezolvată este şi cea a sutelor de mii de păsări care mor electrocutate anual. „E normal ca reţeaua de distribuţie a energiei electrice să fie cât mai extinsă, dar e normal şi să protejăm natura”, apreciază ornitologul.

Pagube de peste 60.000 de euro pe an, pe zona de vest

Potrivit unui studiu mai vechi al fostei Electrica Banat, berzele îşi construiesc de preferinţă cuiburile pe stâlpii liniilor electrice aeriene din mediul rural, cauzele care determină acest fenomen fiind liniştea mai mare din mediul rural, lipsa totală sau parţială a vegetaţiei din apropierea reţelelor, efectul termic al curentului electric, care este o sursă de căldură în perioadele reci, şi existenţa unui suport stabil constituit din console şi conductoare. Ca urmare a acestui fapt, 2% din berzele adulte mor prin electrocutare, 7% din pui mor prin electrocutare sau incendierea cuiburilor, ca urmare a scurt-circuitelor, pentru că excrementele, fiind acide, distrug instalaţiile. Scurt-circuitele produse pot provoca întreruperea temporară a alimentării cu energie electrică a consumatorilor. Există însă şi alte urmări, de la electrocutarea oamenilor de la conductoarele căzute prin ruperile datorate incendiilor, până la extinderea incendiului la case şi culturi de păioase. 

În acel studiu, se estimau şi nişte pagube anuale, pentru Electrica Banat (pe zona Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş) suportate din cauza cuiburilor de berze, iar cifra s-a ridicat la 63.000 de euro. 

Satu Mare şi Timiş, „judeţele berzelor”

Cu sau fără o legătură directă cu moartea multor păsări prin electrocutare, conform unor statistici, făcute în urma studiilor ornitologice, în Europa scade vertiginos şi numărul de berze albe. În prezent, pe plan mondial există aproximativ 170.000 de perechi de berze albe, din care în Europa, 120.000 de perechi. În România s-au semnalat între 4.000 şi 6.000 de perechi, în Ungaria – 5.500 de perechi, iar în Serbia, 800 de perechi. În România, cele mai multe berze albe trăiesc în judeţele Satu Mare şi Timiş (aproximativ 300 de perechi).

Potrivit unor studii locale, dacă în anii '70, majoritatea cuiburilor erau făcute pe coşurile mari, cu ieşire laterală, ale caselor, în prezent, peste 90% se găsesc pe stâlpii de curent electric. La ultima observare, pe drumurile din judeţ s-au întâlnit numai 13 cuiburi pe coş, unul pe o şiră de paie, unul pe coama unei case şi nici unul în copaci. Tendinţa generală este ca şi ultimele cuiburi situate pe coşuri să fie dărâmate de proprietarii imobilelor. Faţă de ultima contabilizare, numărul berzelor din România a scăzut cu 20%. 

Diminuarea numărului de berze albe este cauzată şi de posibilităţilor tot mai reduse de cuibărit. Pasărea era obişnuită să cuibărească decenii de-a rândul în acelaşi cuib. Acum, de când oamenii au început să îndepărteze cuiburile de pe coşuri şi stâlpii de curent electric, la sosire berzele pierd foarte mult timp cu construirea unuia nou, astfel că se decalează foarte mult ouatul, clocitul şi creşterea puilor. Apoi, puii nu au suficientă putere să plece la iernat împreună cu primul val de migrare, condus de păsări adulte experimentate.  

La cuiburile clasice, pe coşurile clădirilor, diametrul mediu al unui cuib era de 170 cm, iar înălţimea, de 190 cm. Greutatea putea să ajungă până la câteva sute de kilograme, ceea ce-i conferea stabilitate pe timpul furtunilor.  La un cuib nou, din lipsă de material şi de timp, diametrul abia ajunge la 80 cm, înălţimea la 35 cm, iar greutatea, la 30 kg. Materialul principal în construcţie îl reprezintă rămurelele, tot mai greu de găsit în mediul înconjurător. Barza mai aduce pământ, iar apoi, pentru căptuşeală, ierburi, pene, păr, cârpe şi chiar pungi de nailon.

Pe lângă stâlpi, barza îşi construieşte cuibul pe acoperişuri, coşuri şi pe turlele bisericilor. Toamna, deşi berzele europene zboară în stoluri spre sud, în Africa, în primăvara obişnuiesc să se întoarcă la acelaşi cuib abandonat cu şase luni în urmă. În general, folosesc un singur cuib mai mulţi ani la rând. Berzele emit un sunet specific cu repetate lovituri de cioc, cu acest sunet berzele comunicând între ele.  Păsările tinere încearcă întotdeauna să se întoarcă în apropierea locului de unde au ieşit din ou. Există chiar cuiburi care au fost folosite continuu de sute de ani, de multe generaţii de berze.

Barza este singura pasăre de talie mare din fauna ţării care s-a apropiat de om şi îşi construieşte cuibul în vecinătatea acestora. Încă de pe vremea romanilor era socotită pasăre sfântă, fiind considerată la fel şi astăzi, în multe zone ale României. Multe credinţe populare se leagă de această pasăre. Se spune că aduce primăvara, aduce noroc casei unde îşi face cuibul şi o fereşte de foc şi fulger şi că poate prevesti  belşugul sau norocul.

Berzele, urmărite prin satelit şi camere video

Pentru o mai bună monitorizare a berzelor, ornitologii au început să urmărească migraţia berzei albe cu ajutorul unor emiţătoare conectate la satelit. Şi în România s-au aplicat astfel de dispozitive, fiind urmărită migraţia din zona de vest a ţării până în Tanzania.

Mai nou, o altă tendinţă, care oferă posibilităţi de observare nelimitate, este cea a montării de camere video în apropierea cuiburilor de berze. O astfel de cameră video a fost montată la unul dintre cele mai vechi cuiburi de barză din Timiş. Cuibul este locuit încă din anii '50 şi este amplasat pe Şcoala Generală din Carani. Proiectul a fost iniţiat de organizaţia Wildlife România, care şi-a propus să pună în valoare, din punct de vedere al imaginii, viaţa sălbatică din România.