Neculai Constantin Munteanu şi Emil Hurezeanu, două voci ale fostului post de Radio Europa Liberă, sunt invitaţi la Timişoara, în 16 decembrie, în cadrul evenimentelor de comemorare a revoluţiei din 1989, pentru un dialog care va preceda Recviemul In memoriam, dedicat victimelor comunismului, susţinut sub bagheta maestrului Gabriel Bebeşelea. La Timişoara, la premiera absolută a lucrării, vor fi prezenţi şi toți cei șapte compozitori care au scris Recviemul.

Emil Hurezeanu, publicist, scriitor, diplomat, fost director adjunct și director al Radio Europa Liberă, actual ambasador al României în Austria, și Neculai Constantin Munteanu, publicist, jurnalist, fost senior editor al emisiunii Actualitatea românească, la Radio Europa Liberă, vin la Filarmonica Banatul, sâmbătă, 16 decembrie 2023. De această dată, vor fi realizatorii Laboratorului de idei și sunete In memoriam, eveniment care va avea loc de la ora 19, înaintea concertului cu același nume, dedicat victimelor comunismului. Emil Hurezeanu şi Neculai Constantin Munteanu vor vorbi despre transmisiunile postului de radio Europa Liberă din zilele fierbinți ale lui Decembrie ’89, despre pulsul evenimentelor premergătoare Revoluției din România, dar și despre cum arăta situația din punct de vedere social, politic și economic în România proaspăt eliberată de comunism.

Dialogul celor două voci ale Radio Europa Liberă va fi urmat de un concert vocal-simfonic extraordinar, Recviem In memoriam, dedicat victimelor comunismului, susţinut de Orchestra simfonică și Corul „Ion Românu” ale Filarmonicii Banatul Timișoara, reunite sub bagheta maestrului Gabriel Bebeşelea. Acesta este ultimul eveniment de amploare al Filarmonicii din Timişoara din Anul Capitalei Europene a Culturii.

Gabriel Bebeşelea. Foto: Ionuţ Macri

Recviemul In memoriam, dedicat victimelor comunismului – lucrare comisionată de Filarmonica Banatul şi care va fi ascultată în primă audiţie la Timişoara – a fost scris de șapte compozitori din șapte state foste comuniste, care au trecut, la fel ca România, prin revoluții, în 1989: Zygmunt Krauze, din Polonia, Martin Smolka, din Cehia, Iris Szeghy, din Slovacia, Sven Helbig, din Germania, Tihanyi László, din Ungaria, Dobrinka Tabakova, din Bulgaria, şi Dan Dediu, din România. „Selecţia am făcut-o împreună cu maestrul Bebeşelea. Acest recviem va fi dedicat Timişoarei şi va fi tot timpul de acum încolo interpretat în data de 16 decembrie, la Timişoara, în memoria victimelor căzute aici, dar nu numai”, declara, într-un interviu recent pentru Puterea a Cincea, Ovidiu Andriş, directorul Filarmonicii „Banatul”.

Conceptul acestui recviem colectiv în memoria victimelor comunismului aparține dirijorului Gabriel Bebeșelea, pornind de la două recviemuri-etalon, nu întâmplător programate la Filarmonica «Banatul” în ultimele două stagiuni: Recviemul lui Giuseppe Verdi și Recviemul de război al lui Benjamin Britten, spune maestrul Mircea Tătaru, în avancronicca de concert. „Ideea ca mai mulți compozitori să-și unească eforturile creatoare pentru a compune un Recviem, aparține lui Giuseppe Verdi, care dorea ca la prima comemorare a decesului lui Gioachino Rossini să i se cânte această «Misă liturgică» («Messa per Rossini») la Bazilica San Petronio, din Bologna. Pentru aceasta, a luat legătura cu cei mai importanți 12 compozitori italieni care au trimis rapid editorului Giulio Ricordi partiturile lor. Dirijorul Angelo Mariani, cu toate că acceptase inițial să dirijeze acest eveniment, decide să boicoteze proiectul colectiv inițiat de Verdi pentru că organiza la rându-i un alt concert în memoria lui Rossini, chiar în orașul lui natal, la Pesaro. Apoi, impresarul Teatrului Comunal din Bologna, care trebuia să pună la dispoziție interpreții, tergiversează și amână, astfel încât proiectul moare și partitura se pierde în negura vremurilor. După cinci ani, moare scriitorul Alessandro Manzoni, iar Verdi dorind să-i dedice un recviem, restructurează partea sa din «Messa per Rossini, Libera me», compunând în jurul ei ceea ce avea să devină una din cele mai importante lucrări religioase din istoria muzicii. Partitura acestui recviem este descoperită abia în 1986, iar premiera absolută are loc în 1988, la Stuttgart, cu Helmuth Rilling la pupitru. De la celălalt model, «Recviemul de război», de Benjamin Britten, a fost preluată o altă idee: compozitorul ceruse aprobare pentru ca pe lângă textul latin, să utilizeze și poezii în limba engleză ale lui Wilfred Owen, ucis în Primul Război Mondial. Cei șapte compozitori au fost rugați să includă, pe lângă textul latin, un text pe care-l consideră relevant în limba lor națională. Astfel, acest recviem va fi în opt limbi, un adevărat exemplu de unitate prin diversitate. De aici a pornit ideea unui recviem colectiv, realizată și interpretată pentru prima dată în istoria muzicii chiar la evenimentul pentru care a fost conceput. Ordinea în care cei șapte compozitori au scris părțile nu este întâmplătoare, ea fiind aleasă în funcție de cronologia începutului revoluțiilor anticomuniste. Inedit va fi și faptul că toți cei șapte compozitori vor fi prezenți la Timișoara la premiera absolută a lucrării. Desigur, lucrarea va fi una eclectică, dar omogenitatea o va da mesajul de luptă şi jertfă umană care ne-a adus lumina libertăţii. Iată pe scurt, biografia celor șapte compozitori, spre a fi cunoscuţi publicului timişorean”, explică Mircea Tătaru.

Publicul interesat să participe la Laboratorul de idei și sunete In memoriam o poate face pe baza biletului pentru concert. Biletele pot fi cumpărate de la Filarmonica Banatul sau online accesând acest link.

• Recomandare de lectură: Ovidiu Andriş: „Încercăm să repunem artistul pe piedestal”