Mai vechea problemă a românilor care solicită în mod nejustificat indemnizaţii sociale în Germania a revenit în actualitate, odată cu solicitările unor politicieni germani, care vor ca Guvernul Federal să ia măsuri mult mai stricte pentru identificarea imigranţilor care provin din Bulgaria şi România şi care solicită diverse forme de sprijin social de la statul german.

Amprentarea, ultima soluţie?

Dezbaterea privind imigranţii ro­mâni şi bulgari care vor ajunge în Ger­mania a atins un nou nivel zilele tre­cute, când politicieni conservatori de rang înalt au cerut amprentarea imi­gran­ţi­lor pentru a-i împiedica să pri­mească indemnizaţii sociale.

“Imigranţii care vin în Germania doar pentru indemnizaţii de şomaj, alocaţii pentru copii şi asigurări de sănătate trebuie trimişi rapid în ţările lor de origine. Pentru a preveni intrări­le multiple trebuie să ne gândim la am­prentarea lor”, a declarat preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Parlamentului European, El­mar Brok, pentru cotidianul Bild.

Elmar Brok, un membru al Uniu­nii Creştin-Democrate a cancelarului Angela Merkel, a fost, însă, criticat de partidul său pentru aceste comen­tarii. Armin Laschet, vicepreşedinte al C.D.U., a declarat că ideea “este în dezacord cu o Europă deschisă”.

Disputele din cadrul Guvernului de mare coaliţie condus de Angela Merkel pe tema sosirii în Germania a românilor şi bulgarilor după ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii s-au înre­gistrat până în prezent între social-democraţi şi aliatul bavarez al C.D.U., C.S.U., care a adoptat o atitudine mai dură în privinţa imigraţiei. Dar comen­tariile lui Elmar Brok au provocat fricţiuni în cadrul C.D.U.

Regina Görner, un membru al co­mitetului de conducere al C.D.U., a des­­cris cererile C.S.U. de restricţii pentru români şi bulgari drept absurde. C.S.U. vrea să le facă mai dificil accesul noilor imigranţi români şi bulgari la generosul sistem de protecţie socială din Germa­nia. Între timp, social-democraţii au calificat aceste cereri drept populism.

Datele oferite de Agenţia Federală pentru Ocuparea Forţei de Muncă arată că 0,6% dintre alocaţiile de şomaj merg către români şi bulgari. În perioa­da septembrie 2012 – august 2013, per­soanele din cele două ţări au pretins 172 de milioane de euro.

Declaraţii de care Parlamentul European se delimitează

Despre problema “vânătorilor” de indemnizaţii sociale în Germania s-a vorbit şi pe plan local, în momentul în care Inspecţia Socială a descoperit că există timişeni care, deşi emigraseră în Franţa sau Germania, continuau să încaseze ajutoare sociale de la Statul român şi probabil că beneficiau de ace­leaşi forme de protecţie socială şi în statele în care imigraseră temporar.

Conform statisticilor Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie So­cială, în ultima lună raportată a anului trecut, la un număr total de 1.797 de timişeni beneficiari figurau şi 126 de asistaţi social cărora li s-a suspendat acordarea venitului minim garantat, o parte dintre aceştia fiind şi persoane care au beneficiat “la dublu” de aceste prestaţii sociale, deşi erau plecate în străinătate, unde, de asemenea, proba­bil că încasau diverse forme de sprijin social sau munceau.

Deputatul Ovidiu Ganţ, reprezen­tant al Forumului Democrat al Germa­ni­lor din România, spune că acea de­cla­raţie legată de amprentarea româ­nilor care solicită în mod nejustificat indemnizaţii sociale în Germania nu reprezintă poziţia Guvernului Federal, şi nici a Uniunii Creştin-Democrate: “Este o declaraţie a unui om politic de care şi Parlamentul European s-a deli­mitat şi care trebuie interpretată şi în contextul apropiatei campanii electo­rale pentru alegerile europarlamen­tare. Cert este că Guvernul federal va constitui un grup de lucru care va ana­liza cu atenţie modul de acordare al in­demnizaţiilor sociale. Nu se poate pune însă problema amprentării, pentru că nu este vorba de infractori”.