Pentru ameliorarea situației tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, care sunt în procent de 16,8%, deputatul liberal Marilen Pirtea propune implementarea unor structuri de asistență educațională și profesională, sub formă de Unități Regionale de asistență a orientării în carieră a tinerilor. Soluţia financiară vine dinspre Planul de bugetare europeană Next Generation EU.
„Aceste unități pot fi create pe lângă Agențiile de Dezvoltare Regionale din cele opt regiuni și pot monitoriza dinamica segmentului de tineri cu vârste de până la 30 de ani, mai ales sub aspectul consilierii lor pentru educație, carieră și integrare profesională. În aceste Unități Regionale este esențială utilizarea de instrumente inovatoare și fiabile pentru asistarea tinerilor, care să poată fi accesate și utilizate permanent de către aceștia, platforme online de consiliere, bănci de date și aplicații pentru orientarea profesională, așa cum este, spre exemplu, platforma YTM.ro, oferită din acest an de către Universitatea de Vest din Timișoara, în mod gratuit, tinerilor din întregul centru universitar timișorean”, explică deputatul PNL Marilen Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
În privința modului în care se poate realiza proiectul Unităților Regionale de asistență în carieră a tinerilor, spune el, România are deja o linie de susținere financiară generoasă, planul Next Generation EU. „Fondurile pentru instrumentul Next Generation EU vor proveni din suspendarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2% din venitul național brut al UE. Comisia va putea astfel să își utilizeze ratingul de credit foarte ridicat pentru a împrumuta 750 de miliarde euro de pe piețele financiare pentru instrumentul Next Generation EU. Fondurile instrumentului Next Generation EU vor fi investite în trei piloni, 500 de miliarde de euro sub formă de granturi și 250 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi acordate statelor membre”, adaugă deputatul Marilen Pirtea.
Acesta mai spune că Next Generation EU devine pentru România unul dintre cele mai importante instrumente pe care viitoarea guvernare PNL – USR-PLUS le va avea la îndemână, un instrument strategic pentru România în obținerea de granturi în valoare de 9,52 miliarde de euro în perioada 2021-2022 şi 4,27 miliarde de euro în 2023.
„Totul va depinde de mobilizarea administrativă a unităților noastre de management implicate în gestionarea finanțărilor europene, odată ce decizia politică îndreptată către susținerea tinerelor generații a fost deja luată, inclusiv prin decizii ale Comisiei Europene care cuprind bugetarea fondurilor necesare”, conchide liderul liberal din conducerea Camerei Deputaților.
Marilen Pirtea reaminteşte că indicatorul NEET (acronimare provenită din expresia în engleză „Not in Education, Employment, or Training”), care se folosește în Europa pentru a descrie categoria de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, se află în România la o un procent 16,8%, locul al treilea în UE, după Italia, cu o rată de 22,2%, şi Bulgaria, cu 17,7%. În privința ponderii tinerilor din categoria NEET în populația din ruralul românesc, indicatorul este cu atât mai îngrijorător, fiind foarte puternic dezechilibrat negativ, cu peste 25% în rural și sub 10% în urban.
Ultimele comentarii