Eurobarometrul demografic și educațional arată că în România, dor 8% din tinerii cu vârste între 30 şi 34 de ani, din mediul rural, sunt absolvenți de studii superioare. „Este unul dintre cei mai dezamăgitori și alarmanți indicatori ai decalajului de dezvoltare a ruralului față de urban”, spune deputatul liberal Marilen Pirtea. Adăugând că Unități Regionale de asistență a orientării în carieră a tinerilor ar reprezenta o soluţie pentru remedierea acestei probleme.

„În afară de acest indicator, experții în educație sunt atenți și la rezultatele înregistrate la testările PISA, la abandonul școlar din momentul de maximă vulnerabilitate de la finalul ciclului gimnazial, la procentul de tineri care reușesc să obțină calificative bune și foarte bune la Evaluarea Națională și mai apoi la examenul de Bacalaureat. Nu în ultimul rând, rata angajabilității absolvenților programelor de studii universitare este unul dintre indicatorii sensibili pentru dinamica celui mai important segment din piața forței de munci, cel al populației tinere”, declară, deputatul liberal Marilen Pirtea, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Practica europeană, mai spune el, a consacrat utilizarea unui indicator de profunzime, care definește gradul de neocupare a tinerilor ca ocupație și educație activă. Este vorba despre Indicatorul NEET (acronimare provenită din expresia în engleză „Not in Education, Employment, or Training” – n.r.), care se folosește pentru a descrie categoria de tineri neîncadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare.

„În timp ce la nivel european, în prezent, 14,2 % din populația în vârstă de 15-29 de ani face parte din categoria NEET, în România acest procent este situat la 16,8%, locul al treilea în UE după Italia, cu o rată de 22,2%, şi Bulgaria, cu 17,7%. În privința ponderii tinerilor din categoria NEET în populația din ruralul românesc, indicatorul este foarte puternic dezechilibrat negativ, cu peste 25% în rural și sub 10% în urban. Așadar, încă nu avem motive de optimism cu privire la șansele tinerilor din rural și chiar ale celor din urbanul mic și mijlociu. Este mai mult decât evidentă nevoia unui program de intervenție sectorială, destinat susținerii procesului de orientare educațională de lungă durată a acestora, dar și orientării profesionale corecte a tinerilor din rural și din urbanul mic și mijlociu”, remarcă deputatul Marilen Pirtea.

Acesta mai spune că, dacă vor fi promovate corect instrumente eficiente de intervenție în sprijinul acestor tineri, situați în rural și în urbanul mic și mijlociu, este posibilă ameliorarea acestui dezechilibru în care se află populația de până la 30 de ani, care nu este încadrată profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. „Ca propunere concretă, pot fi implementate structuri de asistență educațională și profesională, sub formă de Unități Regionale de asistență a orientării în carieră a tinerilor. Aceste unități pot fi create pe lângă Agențiile de Dezvoltare regionale din cele opt regiuni și pot monitoriza dinamica segmentului de tineri cu până la 30 de ani, mai ales sub aspectul consilierii lor pentru educație, carieră și integrare profesională. În aceste Unități de Regionale de asistență a orientării în carieră a tinerilor este esențială utilizarea de instrumente inovatoare și fiabile pentru asistarea tinerilor, care să poată fi accesate și utilizate permanent de către aceștia, platforme online de consiliere, bănci de date și aplicații pentru orientarea profesională – așa cum este, spre exemplu, platforma YTM.ro, oferită din acest an, în mod gratuit, tinerilor din întregul centru universitar timișorean”, arată deputatul Marilen Pirtea.