Unul din membrii formaţiei Phoenix, Valeriu Sepi, expune la Timişoara picturi în care reactualizează evenimente marcante din copilăria sa, petrecutăîn anii 60, la Valcani, zonă de frontieră.

Vernisajul expoziţiei lui Valeriu Sepi va avea loc vineri, 8 decembrie, de la ora 18, în hala principală a fostei fabrici Ambalajul Metalic, de pe str. 16 Decembrie nr. 43, din Timişoara. Intrarea la eveniment se va face prin curtea Neuromed.

Conceptul curatorial al proiectului Frontiera 1966, susţinut de Institutul Intercultural Timişoara, se bazează pe reactualizarea unor evenimente marcante din copilăria artistului, petrecută, în mare parte, la Valcani. Zona de frontieră şi culesul viei rămân subiecte inepuizabile şi pline de poveşti.

După ce a fost expusă la Sala „Constantin Brâncuși”, de la Palatul Parlamentului, Bacanala, având dimensiuni de 3/8 metri, realizată în acest an, își găsește acum locul într-o fostă hală ce aparține patrimoniului industrial din Timișoara. Pentru Valeriu Sepi, această lucrare reprezintă „o paralelă între bacanala balcanică și ciclul anotimpurilor la care am asistat din postura de copil născut după război, la Valcani, locul cel mai drag al copilăriei mele”.

Desproprietărirea și depersonalizarea țăranului, ca efecte târzii ale colectivizării, marchează începutul unui trai nou. Zona devine una de frontieră, în care rămân urmele tractorului cu șenile, ca o ștampilă pe un act de deces al proprietăților particulare, și grănicerii responsabili cu supravegherea graniței.

Valeriu Sepi, un artist cu renume internațional, are o activitate artistică de peste 50 de ani. Este în primul rând un artist vizual, dar a fost în acelaşi timp designer, muralist, inginer, muzician, actor, coregraf și profesor de desen în România, Germania, Singapore, Brazilia, Australia, Indonezia, Malaezia, Thailanda, Nepal, locuri unde lucrările sale se găsesc în muzee, galerii și colecții particulare.

Cunoscut drept unul din membrii formaţiei Phoenix, care s-a impus ca model pentru câteva generaţii din România, Valeriu Sepi s-a folosit de un obiect tradițional pentru a-și confecționa propriul instrument de percuţie, caprele. Alt fapt care îl definește pe Sepi ca parte dintr-o perioadă de influență a trupei au fost cele trei coperte ale celor mai importante discuri pe care le-a realizat, precum și majoritatea afișelor de jazz și ale formaților rock din acea perioadă din Timișoara: Progresiv TM, Pro Musica, Gramofon etc.