Conform Inspecţiei Judiciare, ca urmare a schemelor de personal insuficiente dar şi a creşterii numărului de dosare, termenele în care se redactează motivările sentinţelor au crescut destul de mult, inclusiv în vestul ţării.

Efect colateral al lipsei de personal

Într-un raport recent privind respectarea termenelor de redactare a hotărârilor judecătoreşti, Inspecţia Judiciară constată că a crescut de la an la an stocul de dosare restante la motivare. Şi menţionează, totodată, că există o importantă fluctuaţie a numărului dosarelor în care era depăşit termenul legal de motivare de la o dată de referinţă la alta.

Este o concluzie valabilă şi pentru instanţele din Timiş, unde faţă de septembrie 2015, de pildă, când se înregistrau doar 311 restanţe înregistrate în motivarea hotărârilor judecătorești, la ultima monitorizare s-au contabilizat 1.525 de astfel de dosare cu restanţe la motivarea sentinţelor.

Printre cauzele identificate se numără încărcătura excesivă de dosare pe judecător, complexitatea acestora şi natura probatoriului.

Preventiv, Inspecţia Judiciară a concluzionat că, „având în vedere faptul că, în continuare, se înregistrează un număr mare de hotărâri judecătoreşti care au fost motivate cu întârziere, evoluţia indicatorilor statistici, precum şi rezultatul activităţii de monitorizare concretizat în sesizările din oficiu înregistrate la Inspecţia Judiciară, apreciem că se impune menţinerea acestei monitorizări ca o activitate de control cu caracter permanent care se desfăşoară  la nivelul Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători”.

Avocatul Dumitru Ganţ spune că motivarea unei sentinţe este extrem de importantă şi că acolo se vede valoarea unui magistrat, „prin încadrarea în drept, respectiv cunoaşterea legii şi logica argumentelor. O motivare nu se poate face pe genunchi, şi nici zorit, in cauza numărului mare de dosare.”

O problemă fără soluţii

Conform Consiliului Superior al Magistraturii, instanțele din vestul țării continuă să se numere printre cele mai aglomerate instituții de acest tip din țară.

„Se remarcă, la fel ca şi în anii anteriori, unele Curţi de Apel, cu un număr foarte mare de cauze de soluţionat comparativ cu celelalte, şi anume Curtea de Apel Bucureşti – cu 57.483 cauze în 2016 (62.960 cauze, în 2015), Curtea de Apel Craiova – cu 19.098 cauze, în 2016 (22.178 cauze, în 2015), Curtea de Apel  Timişoara – cu 14.975 cauze, în 2016 (18.747 cauze, în 2015) şi Curtea de apel Cluj – cu 13.557 de cauze, în 2016 (20.246 cauze, în 2015)”, spun reprezentanții CSM.

În ceea ce privește încărcătura de dosare pe judecător, instanțele din subordinea Curții de Apel Timişoara sunt pe locul patru pe țară, cu 673 dosare pe judecător.

Aceasta în condițiile în care în clasamentul CSM, tot Curtea de Apel Timișoara este pe locul doi pe țară ca deficit de personal, cu un deficit de 11 judecători, după Curtea de Apel Piteşti, care ocupă prima poziţie, înregistrând o schemă de 42 posturi cu 30  posturi în medie ocupate efectiv.