Reprezentanţii mai multor O.N.G.-uri avertizează că, prin forma actuală a proiectului descentralizării, autorităţile administraţiei locale vor avea putere absolută în domeniile mediului şi patrimoniului, controlul asupra activităţii pe aceste segmente fiind imposibil. Din acest punct de vedere, perspectivele nu sunt foarte optimiste nici în Timiş, unde autorităţile locale au la activ numeroase cazuri de gestionare dezastruoasă a problemelor legate de mediu şi patrimoniu.

Auto-control şi auto-reglementare

Coaliţia pentru Mediu, din care fac parte peste 70 de O.N.­G.-uri, a anunţat săptămâna tre­cută că, dacă proiectul des­cen­tralizării va rămâne în această variantă, va face o sesizare la Guvernul României pentru a opri acest proiect şi va sesiza şi Comisia Europeană. “Autorită­ţile locale vor putea demola clădiri de patrimoniu sau vor face proiecte prin care normele de mediu vor fi afectate şi, atâta timp cât autorizaţiile şi avizele necesare vor fi emise tot de ele, nu se va putea face nimic. Dacă se încalcă legea, instituţia de control care ar trebui să recla­me astfel de abateri de la lege ar fi tot în subordinea autorităţii care a făcut greşeala”, declară reprezentanţii Eco-Civica.

Reprezentanţii O.N.G.-uri­lor spun că atribuţiile Ministe­ru­lui Culturii de avizare a inter­venţiilor asupra monumentelor istorice şi a zonelor istorice sunt transferate Direcţiilor Judeţene pentru Cultură, care vor fi în subordinea Consiliilor Judeţene. Asta în condiţiile în care este evident că Direcţiile Judeţene nu vor contrazice proiectele Consiliilor Judeţene în subor­di­nea cărora se află. De aseme­nea, Agenţiile Judeţene de Pro­tecţia Mediului trec în subordi­nea Consiliilor Judeţene, “deci, nu îşi vor exercita corect func­ţia de avizare a proiectelor avan­sate de administraţiile locale în subordinea cărora se află”, specifică reprezentanţii Coali­ţiei pentru Mediu.

“De exemplu, o Primărie mare iniţiază un proiect, al că­rei beneficiar este tot ea. Prac­tic, Primăria îşi va acorda sin­gură avizul de mediu, avizul de la cultură şi autorizaţia de con­strucţie. Nu va mai exista niciun fel de control. Autoritatea loca­lă va avea putere absolută”, de­clară Roxana Wring, preşedin­te al Asociaţiei ProDoMo. Ea mai reclamă că nu există un studiu de impact pentru acest proiect de descentralizare: “De fapt, în expunerea de motive a acestui proiect de lege se arată că se promovează prosperi­ta­tea. Poate, prosperitatea baro­nilor locali”.

Conform noii legi, institu­ţiile care ar trebui să reclame eventuale probleme se vor afla în subordinea Consiliilor Jude­ţene şi vor avea un buget sta­bi­lit de aceste instituţii, dar şi di­rectori numiţi politic, mai spun reprezentanţii O.N.G.-urilor. “Este clar că nu se vor re­clama şi acuza singuri în astfel de cazuri. Se încurajează astfel corupţia şi abuzul”, au mai arătat reprezentanţii Eco-Civica.

Reprezentanţii O.N.G.-uri­lor au făcut referire la o direc­ti­vă europeană aprobată în 9 oc­tombrie, ce priveşte evaluarea proiectelor de mediu, care, în expunerea de motive, preci­zea­ză că Agenţiile de Mediu din anu­mite state nu sunt suficient de independente, recomanda­rea generală fiind cea pentru o mai mare independenţă, dar şi pentru evitarea conflictului de interese.

Guvernul va aproba pe 14 noiembrie proiectul de buget pentru anul viitor şi proiectul de lege privind descentralizarea, urmând ca, foarte probabil pe 19 noiembrie, Executivul să îşi angajeze în Parlament răspun­derea pentru descentralizare. Potrivit proiectului, Direcţiile Judeţene pentru Cultură şi Pa­tri­moniu, Direcţiile Judeţene pentru Sport şi Tineret, Pala­tele Copiilor sunt transferate la Consiliile Judeţene, în vreme ce Cluburile Copiilor şi Cluburile Sportive Şcolare sunt transfe­rate Consiliilor Locale.

Perspective deloc optimiste pentru Timiş

Este greu de crezut că pu­te­rea transferată Primăriilor şi Consiliului Judeţean pe proble­me de mediu şi patrimoniu va avea efecte benefice în Timiş, unde în ultimii ani au existat nu­meroase situaţii de gestionare dezastruoasă a problemelor de mediu şi patrimoniu. Pe partea de mediu, primul argument ar fi amenzile de la Garda de Me­diu, la care Primăria Timişoara a fost “abonată” în ultimii ani. Ceea ce înseamnă că nu este în niciun caz în postura de a se au­to-controla pe linie de mediu. Cosmetizările şi tăierile abe­rante ale copacilor din Timi­şoa­ra, şi depăşirea indicatorilor pe poluarea aerului sunt doar câteva din motivele pentru care Primăria Timişoara a încasat amenzi deloc mici de la Garda de Mediu în ultimii ani.

Însă exemplul cel mai bun al felului în care Primăria Timi­şoara a înţeles să gestioneze problemele de mediu, în privin­ţa cărora ar putea rămâne suve­rană în următorii ani, este ce­lebrul caz al Staţiei de monito­ri­zare a calităţii aerului din Calea Şagului. Pe fondul scandalului generat de anunţul că România risca amenzi de sute de mii de euro pe zi din cauza încălcării normelor de poluare asumate prin Tratatul de aderare, Direc­ţia de Mediu a Primăriei Timi­şoara a avut ideea de a planta copaci ornamentali de tip tuia în jurul staţiei de monitorizare a calităţii aerului din Calea Şagu­lui. Autorităţile de mediu aver­tizau atunci că, din cauza arbo­rilor, datele obţinute de staţie nu vor mai indica adevăratele valori ale poluării atmosferice, ci unele mai reduse. În plus, po­trivit prevederilor legale, Pri­mă­ria trebuia să anunţe în prea­labil intenţia plantării aces­tor copaci în zonă şi, cu siguranţă, nu ar fi primit aprobare. Cu tot scandalul iscat, copacii au rămas în zonă. Situaţia pare să se fi reglementat pe cale naturală. Arborii de tuia plantaţi în jurul staţiei nu au rezistat şi s-au us­cat. Însă în zonă au mai rămas plantaţi nişte corcoduşi care, deocamdată, sunt mici.

Pe viitor însă, asemenea de­vieri de la normele legale ar putea să nu mai fie sancţionate în niciun fel. Însă nu doar Primă­ria Timişoara are carenţe în ceea ce priveşte respectarea reglemen­tă­ri­lor de mediu. Foarte multe Primării din judeţ au dovedit că nu prea au tangenţă cu acest seg­ment din cauza faptului că zone­le naturale protejate din aria lor de acoperire nu au beneficiat de niciun proiect de finanţare şi nicio investiţie în ultimii ani.

Sretko Milanovici, biolog muzeograf la Secţia de Ştiinţele Naturii a Muzeului Banatului, afirmă că lipsesc proiectele cu finanţare europeană derulate în Timiş, care să vizeze prote­ja­rea habitatelor naturale. Şi a­ceasta pentru că, de multe ori, în varianta în care oricum ape­lează la firme de proiectare, ca­re să le scrie, contra-cost, pro­iecte pentru obţinerea de gran­turi, Primăriile preferă să acce­seze fonduri pentru diverse pro­iecte de infrastructură, şi nu pen­tru habitatele naturale din zona lor de acoperire. Tocmai de aceea, Ministerul Mediului, prin structurile sale, ar fi trebuit să se ocupe de implementarea unor astfel de proiecte.

În ceea ce priveşte patrimo­niul care, de asemenea, va ajun­ge, conform noii legi a descen­tralizării în subordinea şi con­trolul absolut al autorităţilor lo­cale, este suficient să se amin­tească exemplul Casei Mühle. Aceasta, una dintre clădirile-simbol pen­tru arhitectura Timi­şoarei, ridi­cată în secolul al XIX-lea, pe bulevardul Mihai Viteazul nu­mă­rul 3, a ajuns o ruină în urma unui şir de eve­nimente si­milar cu cel al altor imobile de patrimoniu distruse în oraşul de pe Bega. 

În campania electorală, ac­tuala conducere a Primăriei Ti­mişoara a promis reglementa­rea acestei situaţii şi un control strict pe linie de urbanism, pen­tru ca astfel de situaţii să nu se mai repete. Este greu de spus ce s-a ales de aceste promisiuni. Poliţia Locală şi Inspectoratul Teritorial de Construcţii Timiş sunt printre puţinele instituţii care au întreprins demersuri con­crete, dând amenzi pentru lucră­rile efectuate ilegal şi dispunând stoparea imediată a acestora.

Vicepreşedinte Eco-Civica: “Cine va împiedica autorităţile locale să cosmetizeze
indicatorii reali?”

Dan Trifu, vicepreşedin­tele Organizaţiei Eco-Civica, spune că, prin noua legislaţie ce vizează descentralizarea, autorităţile locale se vor auto-controla pe chestiunile legate de mediu şi patrimoniu şi nu va mai fi posibilă nicio inter­venţie de la nivel central care să sancţioneze eventualele derapaje: “Ceea ce se întâm­plă prin proiectul de descen­tra­lizare este tipic pentru Ro­mânia. Se vrea adoptarea unor reglementări care sunt în to­tală contradicţie cu cele eu­ro­pene. Pe mediu, Parla­mentul a adoptat recent un amenda­ment ce vizează aplicarea unei Di­rec­tive europene ce spe­ci­fică foar­te clar că autorităţile de me­diu trebuie să fie absolut inde­pen­dente, în niciun caz în sub­ordinea autorităţilor lo­cale”.

În marile aglomerări ur­bane, mai spune Dan Trifu, ar trebui să existe o moni­to­rizare independentă pe ches­tiunile legate de calitatea aeru­lui un­de, de exemplu, Ro­mâ­nia ris­că sancţiuni dure pe plan eu­ropean. “Cine va îm­piedica au­torităţile locale să cosmeti­zeze, să măsluiască indicatorii reali? E cunoscută situaţia de la dumneavoastră, de la Timi­şoara, cu acei ar­buşti plantaţi în jurul unei sta­ţii de moni­to­rizare a aerului, deşi regle­men­tările de mediu interzic acest lucru”, mai spu­ne Dan Trifu.

Preşedinte Ariergarda: “Pe patrimoniu, autorităţile locale au gestionat situaţia dezastruos”

Daniel Vighi, preşedin­tele Ariergarda şi membru al Comitetului Civic pentru Apă­rarea Patrimoniului oraşului Timişoara, declară că în ceea ce priveşte patrimoniul, auto­rităţile locale, în Timişoara cel puţin, au gestionat situaţia dezastruos, în ultimii ani. “Pot spune că autorităţile locale s-au descurcat catastrofal pe acest segment şi sunt vinovate de dezastrul de astăzi. S-au în­străinat în tot oraşul clădiri valoroase de patrimoniu, s-au distrus situri valoroase”. Da­niel Vighi apreciază că socie­tatea civilă va trebui să-şi asu­me acest risc, în varianta re­gle­mentării doar la nivel local a chestiunilor legate de patri­moniu, şi să fie întărit seg­men­tul O.N.G., care să fie foarte vigi­lent la toate dera­pa­jele. “Totul depinde de socie­tatea civilă, care trebuie să sanc­ţio­neze prompt toate ne­regulile, in­clusiv prin formu­larea de plân­geri penale pen­tru cei din in­stituţiile publice care se fac vinovaţi de distru­gerea unor clădiri-monument repre­zen­tative pentru oraş”, mai spune Daniel Vighi.