Probabil şi din cauza stilului de viaţă, tot mai stresant şi mai trepidant, numărul bolilor psihice este în creştere vertiginoasă pe plan local. Între timp, planurile autorităţilor judeţene de construcţie a unui nou spital de psihiatrie, pentru mutarea Clinicii timișorene de Psihiatrie, de pe strada Văcărescu, par să stagneze.

Boli psihice tot mai multe

Conform Strategiei de Dezvoltare a Serviciilor Sociale la nivelul Timişoarei, pentru perioada 2017 – 2022, strategie care va fi aprobată la următoarea şedinţă de plen a Consiliului Local Timiș numărul bolilor psihice este în creştere pe plan local, fiind pe un loc fruntaş în topul afecţiunilor de care suferă timişenii.

Conform ultimelor date consemnate în strategia Primăriei Timişoara, pe plan local bolile psihice sunt pe locul trei ca şi cauză de îmbolnăvire, precedate doar de bolile cardiovasculare şi diabetul zaharat. „Se observă o creştere a acestora de la an la am şi cu valori crescute, în special în mediul urban (unde prevalenţa este dublă faţă de mediul rural). În cazul bolnavilor dispensarizaţi de medicul de familie, în 2014 şi 2013, au fost consemnate ca prime 4 cauze de îmbolnăvire: bolile hipertensive, diabetul zaharat, cardiopatia ischemică (şi tulburările mentale şi de comportament. Astfel şi în asistenţa medicală primară, bolile cardiovasculare ocupă primul loc, urmate de diabetul zaharat şi tulburările mentale şi de comportament”, se arată în studiul Municipalităţii.

Cifrele vorbesc de la sine despre acest fenomen. La Spitalul Clinic de Urgenţă ”Pius Brânzeu” Timişoara, respectiv Clinica Psihiatrică „Eduard Pamfil”, numărul de internări pe secţie a cescut de la 458, în 2013, la 490, în 2015. Pe acelaşi segment de îngrijire, în Timişoara numărul persoanelor cu afecţiuni psihic, în 2013, la 578, anul trecut.

O parte din timişorenii cu boli psihice au ajuns şi la spitalele de psihiatrie din judeţ, 515 fiind internaţi anul trecut la Spitalul de Psihiatrie Gătaia şi 185 la Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Jebel (faţă de 134 în 2013).

Potrivit documentului de sinteză al Primăriei Timişoara, printre cele mai frecvente afecţiuni psihice identificate în Timişoara se numără schizofrenia, tulburările de comportament, tulburările schizo-afective, psihoza depresivă, psihoza organică, tulburările depresive majore şi tulburările mixte anxioase-depresive.

În acest context reprezentanţii Primăriei spun că este nevoie de dezvoltarea de servicii care să ofere sprijin la nivel comunitar persoanelor care suferă de tulburări ale stării de sănătate mintală şi de creşterea capacităţii serviciilor de reabilitare şi îngrijire pe termen lung a

persoanelor care suferă de tulburări ale stării de sănătate mintală.

„Externalizarea” Clinicii de pe Văcărescu – documentaţie şi cam atât

În acest context al creşterii numărului de afecţiuni psihice pe plan local, ar fi cu atât mai multă nevoie de demararea concretă a planului anunţat în urmă cu ceva timp, de construcţie a unui Spital de Psihiatrie în zona Giroc, unde să se realizeze transferul pacienţilor care sunt acum trataţi la Clinica Psihiatrică „Eduard Pamfil” de pe strada Văcărescu.

Anul trecut s-a şi aprobat la Consiliul Județean Timiș Studiul de fezabilitate pentru proiectul de investiţii „Reamplasarea Spitalului de Neuropsihiatrie, Timişoara”. Potrivit referatului, Clinica de Psihiatrie îşi desfăşoară activitatea în condiţii improprii, iar Spitalul Judeţean din Timişoara plăteşte de şase ani chirie pentru spaţiul de pe Văcărescu al Clinicii de Psihiatrie, lunar dându-se 33.000 de lei pentru acest spaţiu.

Zona care s-a propus pentru reamplasarea Spitalului de Neuropsihiatrie este situată în fosta Cazarmă 1406, Pavilionul C, în zona localităţii Giroc unde se află două clădiri care au aparţinut fostei cazarme militare, şi care, potrivit proiectului, vor fi consolidate şi modificate. Investiţia se ridică la 3,5 milioane de euro şi, din păcate, deşi se estima că la sfârşitul lui 2016 deja se va muta aici Clinica de pe Văcărescu, proiectul nu a mai avansat nicicum.

„Aşteptam să văd că se fac demersuri concrete. Din păcate, până acum nu sunt elemente care să mă fac să cred că a fost mai mult decât o simplă promisiune electorală”, spune medicul Georgeta Rus, fost consilier judeţean.