În pofida posibilităţii de a accesa fonduri europene pentru proiectele de investiţii costisitoare, destule unităţi administrative continuă să rămână la varianta de finanţare prin credite bancare, în lipsa alocărilor suficiente de la buget. În aceste condiţii, datoria publică continuă să fie o problemă deloc neglijabilă inclusiv în Timiş, unde s-au accesat credite şi fără aprobare de la Autoritatea Regională de Creditare.

Cheltuieli bugetare pe datorie

Într-un raport cu privire la datoria publică, dat publicităţii zilele trecute, se precizează că datoria publică a României a fost permanent pe o tendinţă ascendentă, înregistrând la sfârşitul anului 2014 valoarea de 295.655,5 milioane lei, o creştere de 422.365 de ori faţă de nivelul de 0,7 milioane înregistrat în anul 1990. Anul trecut, deşi guvernanţii induceau ideea unei noi perioade de înflorire economică, datoria publică a făcut un salt notabil, de la 260.000 de milioane de lei la peste 290 de milioane de lei.

Şi în Timiş autorităţile publice locale au contribuit la acest trend ascendent al datoriilor, şi nu întotdeauna cu respectarea reglementărilor în vigoare. Conform raportului legat de datoria publică, pentru finanţarea investiţiilor de interes local, în anul 2014 au fost contractate fonduri rambursabile de natura operaţiunilor de leasing financiar, în sumă de 2,3 milioane lei (0,4 milioane lei şi 0,4 milioane euro). O parte dintre aceste contracte, reprezentând un procent de 26,1, a fost încheiată fără a fi obţinut avizul Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, aspect constatat şi Timiş, de exemplu în comuna Pişchia.

Împrumuturi controversate şi în administraţia judeţeană

La nivel local nu doar Primăriile, ci şi administraţia judeţeană are la activ împrumuturi care au iscat controverse. Din  2013 conducerea Consiliului Judeţean Timiş a făcut demersuri susţinute pentru contractarea unui credit de 200 de milioane de lei, necesar, susţin oficialii instituţiei, pentru finanţarea câtorva zeci de proiecte prioritare pentru judeţ, lucru care arăta că s-a renunţat la speranţa de a mai primi bani de la Guvern pentru acestea.

Consilierii care s-au opus contractării împrumutului de 200 de milioane de lei de către CJ Timiş susţin că valoarea acestui credit este foarte mare, iar ulterior gradul de îndatorare al judeţului, după contractarea acestui credit, blochează obţinerea altuia, în cazul în care pe viitor se impune să se apeleze la această formă de finanţare a investiţiilor judeţene. Aceştia mai spun că, din calculele făcute, după contractarea creditului, gradul de îndatorare ajunge 26% şi se întreabă ce va face CJ Timiş dacă, până când va termina de rambursat acest credit, va interveni o nevoie urgentă de finanţare.

În replică, conducerea instituţiei consideră că mai există suficiente posibilităţi de îndatorare până la limita legală de 30% din media veniturilor proprii. Nu trebuie uitat în acest context faptul că Timişul are în derulare un împrumut, care se rambursează în 68 de rate trimestriale, începând cu luna iunie 2011 până în luna martie 2028.   

Consilierul judeţean PNL Marius Martinescu afirmă că lista de proiecte iniţiale care trebuiau finanţate prin acest credit a fost modificată succesiv prin trei sau patru hotărâri de Consiliu Judeţean. „În plus, s-a pus condiţia de către Comisia de autorizare a împrumuturilor locale să se folosească peste 60% din bani pentru cofinanţări, la proiecte cu fonduri europene, de aceea s-au şi introdus pe listă nişte proiecte de acest gen care nu s-a mai concretizat, şi despre care cred că se ştia că nu se vor mai concretiza. Aşa că dacă s-ar verifica acum respectarea acelei condiţii legate de proporţia utilizării banilor, cred că ar fi surprize mari”, mai spune Marius Martinescu.