În contextul actual, creat de valul masiv de migranţi din ultima perioadă, Comisia Europeană a stabilit un mecanism de redistribuire a imigranților, situație care a suscitat discuţii şi negocieri aprinse la nivelul Uniunii Europene. Ţări precum Franța, Marea Britanie, Ungaria, Slovacia, Lituania, Letonia și Estonia au manifestat reticență, iar unele, chiar respingere la adresa acestui proiect al cotelor de distribuţie a imigranţilor.

Conform cotelor de distribuţie anunţate ieri de Comisia Europeană, România ar urma să primească 6.351 de refugiaţi. Cu această sumă ne clasăm pe locul şase în UE, din punct de vedere al absorbţiei de refugiaţi, după Germania (40.206 de refugiaţi), Franţa (30.783), Spania (19.219), Polonia (11.946) şi Olanda (9.261). Oficial, însă, până la această oră, România susţine cota voluntară, potrivit căreia ar urma să primească 1.785 de refugiați – 1.705 persoane prin relocare intra-UE și 80 de persoane prin relocare extra-UE.

“Politica națională în domeniu reprezintă opțiunea României de a contribui la efortul de împărțire a responsabilității, care consolidează profilul umanitar al României, deja dobândit prin înființarea Centrului de Tranzit în Regim de Urgență de la Timișoara”, declară deputatul PNL de Timiş, Cornel Sămărtinean, membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaţilor.

Centrul de Tranzit în Regim de Urgență de la Timișoara, prevăzut cu o capacitate de 200 de locuri, este primul de acest gen din lume, fiind situat în Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil din Timișoara. Parlamentarul liberal mai spune că Ministerul Afacerilor Interne dispune de şase centre regionale de cazare și proceduri pentru solicitanții de azil, cu o capacitate totală de 950 de locuri, care asigură acordarea de asistență solicitanților de azil și soluționarea cererilor de azil.

În calitatea sa de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaţilor, liberalul Cornel Sămărtinean i-a solicitat ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, lămuriri în privinţa capacităţii sistemul social public din România față de un posibil val de imigranți care au nevoie de casă, hrană, asigurări sociale și, nu în ultimul rând, de integrare comunitară. Cerând, totodată, lămuriri şi asupra valorilor estimative ale costurilor necesare pentru întreținerea și cazarea acestor persoane şi despre proveniența acestor costuri. “Din păcate, răspunsul Ministerului de Externe a fost unul evaziv, fără cifre concrete la problemele prezentate, concluzionându-se faptul că citez: «România va urmări în cadrul negocierilor să se asigure că soluțiile identificate vor conduce la un rezultat echitabil, iar principala responsabilitate cu privire la aspectele în materie de migrație revine Ministerului Afacerilor Interne»”, afirmă deputatul Cornel Sămărtinean.

Ţinând cont de provocările momentului şi de situaţia de securitate din regiune şi din Orientul Mijlociu, acesta apreciază că s-ar impune ca subiectul migraţiei şi azilului să devină una din principalele preocupări de politică externă ale României. “România, respectând tradiția sa istorică multiseculară, poate juca un rol de protector al creștinilor din Orient și poate fi un punct de sprijin real pentru aceste comunități. Migrația este unul dintre cele mai sensibile dosare de pe agenda europeană actuală, prin implicațiile pe plan umanitar, dar și prin provocările la adresa politicilor Uniuniii Europene și a modului de gestionare a spațiului european. Alături de situația gravă de securitate din vecinătatea estică, această provocare va demonstra măsura solidarității europene și a angajamentului în apărarea principiilor și valorilor Uniunii Europene”, mai spune Cornel Sămărtinean.