Timişorenii nu au uitat, cu siguranţă, vara anului trecut, când ţânţarii invadaseră cam toate zonele oraşului, din cauza unor dezinsecţii făcute târziu şi fără un plan închegat. Consiliul Judeţean Timiş a fost avertizat să nu repete greşelile de anul trecut în ceea ce priveşte coordonarea dezisencţiei. Pentru care au fost alocaţi 320.000 de euro, efectele fiind sub aşteptări.

“Să nu ne trezim în situaţia de anul trecut”

Conducerii Consiliului Judeţean Timiş i-a fost cerut, de către mai mulţi consilieri judeţeni, să nu repete greşelile de anul trecut, când gafele legate de planificarea şi punerea în aplicare a dezinsecţiilor au făcut ca insectele să devină o sursă majore de disconfort în multe zone din judeţ, şi un pericol pentru sănătatea publică. “Avem rugămintea, cu privire la perioada de dezinsecţie pentru ţânţari sau alţi dăunători, să aveţi grijă la concentraţie, la cantitatea de soluţie şi la documentaţia pentru efectuarea operaţiunii. Nu vrem să ne trezim în situaţia de anul trecut, când a trecut efectul ţânţarilor şi noi abia atunci am făcut rost de soluţie”, au menţionat, la ultima şedinţă de plen, câţiva consilieri judeţeni.

La rândul său, reprezentantul Aviaţiei Utilitare Timişoara, Pascu Lup, subliniazăcă nu este de ajuns să se stropească o singură cu dată cu soluţie pentru combaterea insectelor. “În mod normal, pe perioada verii, trebuie stropit cel puţin de trei ori. Şi cam de cinci ori, respectiv în mai, iunie, iulie, august şi poate septembrie, dacă temperaturile nu scad suficient pe perioada nopţii. Trebuie să se face dezinsecţie la fiecare ciclu de înmulţire al ţânţarilor, de aproximativ 20 – 30 de zile. Altfel, degeaba omori acum ţânţarii şi rămân ouăle lor”, explică Pascu Lup.

Buget generos, cheltuit fără efecte notabile în 2014

Anul trecut, deşi, conform informaţiilor făcute publice la începutul verii, CJ Timiş a alocat cel mai generos buget pentru operaţiunile de dezinsecţie, efectele nu s-au prea văzut. 

Şi nu a fost nevoie ca aleşii judeţeni din Opoziţie sau presa să precizeze că nu sau fost vizibile efectele vastului şi costisitorului plan de dezinsecţie. Chiar conducerea administraţiei judeţene a recunoscut că, în ciuda bugetului enorm, de 320.000 de euro, efectele au fost sub aşteptări. „Trebuia să acţionăm pe 28.000 de hectare, cu o valoare de 1.25 milioane lei. Până la urmă s-a acţionat pe 30.250 de hectare, cu o valoare de 1,42 milioane de lei. Surplusul de 2.250 de hectare se datorează faptului că în zonele afectate de inundaţii procedura a fost repetată”, s-a precizat într-o şedinţă de plen al CJ Timiş, anul trecut, menţionându-se că efectele slabe ale dezinsecţiei făcute în unele zone cu Aviaţia Utilitară au fost cauzate de variaţiile de temperatură şi ploi. „Este adevărat că timpul nu ne-a ajutat. Datorită intermitenţelor soare-ploi, efectele nu au fost neapărat cele pe care le-am dorit”, declara preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin.

Reprezentanţii administraţiei judeţene justificau suma considerabilă alocată acţiunii de combatere a ţânţarilor, căpuşelor şi altor insecte prin faptul cî că în tot judeţul s-a semnalat o creştere foarte mare a numărului de insecte, pe fondul caniculei şi a ploilor. Dezinsecţia a presupus combaterea insectelor şi a căpuşelor pe o suprafaţă de aproximativ 28.000 de hectare, terenuri care aparţin domeniului public Primăriilor. Dar au fost şi instituţii care au făcut sesizări şi au cerut dezinsecţii, printre acestea numărându-se Direcţia Sanitară Veterinară pentru Siguranţa Alimentelor Timiş, Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Timiş şi Direcţia de Sănătate Publică.

Deşi, în plenul CJ Timiş au mai existat discuţii pe seama sumei de 1.250.000 de lei alocate pentru această operaţiune, mai mulţi consilieri judeţeni au arătat că dezinsecţia este o necesitate pentru sănătatea cetăţenilor. Cât despre suma de 1,25 de milioane de lei, aceasta a fost stabilită “prin raportarea la valoarea pesticidului, costul orelor de zbor, dar şi a consumului de benzină”.